SF-ul și lupta cu monștrii

 

 În 1954, Forrest J. Ackerman, agasat de lungimea cuvântului science-fiction a propus varianta sci-fi, care a prins foarte repede și, la fel de repede, s-a îndepărtat de etimologia intrinsecă a expresiei.

  Dacă veți căuta sensul acestei expresii veți constata rapid ce mare este confuzia în acest domeniu. Una din cele mai corecte dar și laconice explicații ne parvine din DEX: Științifico-fantasticul (numit și știință-ficțiune, SF) este un gen artistic prezent cu precădere în literatură și cinematografie, a cărui temă principală este impactul științei și tehnologiei asupra societății și persoanelor.

   Ușoare nuanțe descoperim în Dex-online: gen artistic în care fantasticul este tratat verosimil prin amănunte științifice, ficțiunea fiind dezvoltată de la un nucleu științific.

   Nișa este foarte îngustă și îmi permit și eu o variantă:

   O proiecție vizionară a viitorului bazată pe cele mai noi descoperiri ale prezentului.

   Cel puțin asta s-a dorit a fi.

   Încercarea unor oameni de a-și depăși orizontul, de a face predicții stiințifice, istorice, sociologice, despre viitor, îmbrăcate cu o frumoasă haină literară.

   Inaintași celebri au creeat fundamentele, solide, ale literaturii SF , adevătați monștri sacri, dar nu în accepțiunea curentă.

   Jules Verne este considerat părintele literaturii de ficțiune științifică, un adevărat vizionar care a anticipat aproape toate descoperirile științifice ce l-au urmat inclusiv energia atomică care alimenta submarinul Nautilius cu mult înainte ca Einstein să postuleze ideia.

  În ordine aproape cronologică H.G Wels ne oferă paradoxul călătoriei în timp, un ghimpe în știința modernă, ce se vrea rezolvat în alți parametri, prin subsolurile de la CERN.

    Konstantin Ţiolkovski, vizionarul rus: „Pămîntul este leagănul omenirii, dar nu se poate trăi în leagăn toată viaţa”.

    Iuri Dolgușin cu al lui „Generator de minuni” care depășește încă tehnologia modernă la capitolul refacerii moleculare.

    Issac Asimov care compune o saga pe durata mai multor cărți, saga întreruptă doar de moartea lui, în care se imaginează un univers cu oameni și roboți de o acuitate aproape perfectă, dar și realizarea cea mai mare, cel puțin din punctul meu de vedere: „Zeii înșiși” în care a creeat, absolut credibil, o altă organizare a vieții, complet diferită de cea pământeană, unică, din ceea ce știu eu, și foarte apropiată de adevărul cu care ne vom confrunta cât de curând.

   Nu putem ai uita pe frații  Strugatsky „The Strugatsky brothers” care au bulversat filozofii cu al lor „Picnic la marginea drumului” în care decalajul tehnologic este atât de mare încât un popas extrateresru pe Terra ar avea doar aspectul unui cataclism cosmic.

   Sir Arthur Charles Clarke a anticipat realizarea satelitilor de telecomunicații, a bulversat lumea academică cu al lui paralelipiped extraterestru ce a făcut vogă în filmul lui Kubric și, prin „Întâlnire cu Rama” a realizat o altfel, total inedită Close Encounters of the Third Kind.

  Mircea Opriță, cu ale lui „ Figurine de ceară” ne trasportă pe o planetă cu calități mimetice jenante atunci când ești tu însuși duplicat.

   Polonezul Stanislav Lem care a imaginat planeta care îndeplinește dorințele, fiind ecranizat succesiv, de ruși și de americani.

   Jean (Vladimir) Colin, pe care nu-l pot aminti decât tangențial (deși îmi plac nespus cărțile lui, realmente le-am ronțăit), cu romanul Babel unde spectacolul iluziilor simulează perfect viața, înșelând astfel simțurile celor supuși unui soi de original de extorcare psihică, penitenciar de lux și loc de sinistră tortură morală, el fiind mai mult un scriitor de fantasy de cât de SF, în ciuda categorisirii sale ca cel mai mare scriitor de SF din România.

   A.E. von Voght, cotroversatul scriitor american care a creeat un imperiu disputat între împărăteasă și Arsenale dar dirijat din umbră de un nemuritor și „Odiseea navei Space Beagle” o saga debordând de imaginație, de Robert A. Heinlein, primul care a contabilizat o invazie extraterestră de un mod mai deosebit, în care ți se răpește conștiința, de Ursula K. Le Guin care a câștigat, la toate categoriile literare, zece Premii Hugo și Nebula, cele mai însemnate fiind pentru romanele Mâna stângă a întunericului, Deposedatii si Tehanu, de Kevin James Anderson iar din generația nouă pe Gregory Benford și David Brin cu  atât de credibila, atent documentată științific și tratată cu un incontestabil talent scriitoricesc: „Inima cometei”.

   Notă aparte face Greeg Beer cu a lui „Eternitate” în care ne răsucește ca pe surcele între universuri paralele și găuri de vierme. Și, doar la modul explicativ: acesta este adevăratul SF.

  

   Ideia de sci-fi a fost, însă, preluată de tot felul de alieni burduhănoși și aprigi în a consuma carne de om bălind peliculele sau camerele digitale cu tone de bulion cu care mai bine se făcea pitza.

Toate aceste subproducții, în special video, au reușit să distrugă, aproape iremediabil, ideia fanteziei stințifice, tânăra generație ajungând să pună semnul egal între SF și horror-ul cu o spoială științică și aceia chinuită. O mare parte de vină o au și jocurile video care în decoruri futuristice dezvoltă CS-uri de o violență grotescă și gratuită.

  

   Adevăratul SF este nobil. Întotdeauna progresist nici nu poate fi altfel atâta vreme cât privește într-un viitor pe care și-l asumă, cu bune sau cu rele, dar un viitor rațional, optimist doar și prin faptul că avem putința să-l imaginăm.

   Cineva a spus că orice îți poți imagina este real.

   Ce ieri visai acum e realitate dar nu se poate fără tine,

   Hai!

   Imaginează un viitor mai bun.

                                                                                 ***

                                                                                                                                      Bârlad- 2017

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;SF-ul și lupta cu monștrii&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s