S-o vezi natur…

Și, uite-așa, după ce am dat o tură de cumpărături, adăstez la terasa lui Lulu cu un țap de bere dinainte. Pufăi din țigară gândind că iar s-au scumpit toate și-i noroc de suta de lei că-i din plastic și nu merge să te ștergi la cur cu ea, când mi-atrage atenția discuția purtată la o masă învecinată.

Pe unul îl cunosc, deși el nu m-a recunoscut, dioptriile și anii, era acu’ vreo douăzeci în urmă cazarmar la o unitate de tancuri, al doilea, cam de-un leat, amândoi cu câte o halbă-n față. Ăst din urmă, după un preambul englezesc, îl întreabă ca-ntr-o șotie:

− Și? Se mai nalță țeava la TR, Don’ Adjutant? Mai merge?

− Mă băiete, replică primul, de-nălțat, se-nalță, obuzele-s cam puține, iau cam greu linia de ochire, dar cel mai nasol e c-am început s-o văd…

− Adică cum?

− Păi… cum să-ți zic eu? Mai bine ascultă de-o poveste de ne-a zis-o un sergent pe care l-am avut, odată, la cazarmare, pre când eram la o aplicație la Cincu. Fii atent:

 − Și mi-a căzut și mie cu tronc o muiere, ca tot omu’, și era frumoasă, mă, ca Ileana Cosânzeana, c-așa o chema: Ileana. Toţi prietenii mei îmi ziceau că am înnebunit, că din toate fetele din sat eu tocmai pe zăluda aia cu nasul mâncat de viermi am pus ochii, că mi-am pierdut minţile, de m-am şi bătut cu ei şi ne-am duşmănit, că eu aşa o vedeam: ca pe Ileana Cosânzeana.

− Şi cum toa’ Sergent? Dar părinţii matale? Ei nu ţi-au zis nimica?

− Apoi, mama, săraca, a încercat ea să zică ceva, dar tata, că fata era de chiabur ş-avea zestre mare, a tras-o deoparte: Lasă-l fă Caterino, dacă-i place lui, s-o ia, că n-o să le moară copchii de foame…

Ş-am făcut nuntă mare şi nimeni n-a mai îndrăznit să zică nimic de Ileana mea.

Aici Don Adjutant face o pauză ca să soarbă din halbă.

Fac şi eu un semn:

− Lulu! Mai adu-un țap!

Vine ăsta:

− Hai, mă vecine, ce n-ai luat de la început o halbă?

− Ssss! Taci ș-ascultă!

−Şi, poate, aş fi băgat şi eu de seamă, într-un târziu, continuă toa’ Adjutant, ştergând cu dosul palmei, spuma de la gură, da’ so-nbolnăvit. Stătea întinsă pe pat şi mă ţinea de mână:

− Ioane! Nu vreau să mă pedepsesc în cel altar, rog ca sufletul meu să se înnalţe spre cer fără chin, dar ceva mă leagă de tinda casei, care-i îngropat acolo. Pune mâna pe sapă şi scoate de-acolo ce găseşti şi aruncă… departe.

Şi-acuma cheamă preotul să mă spovedesc.

M-am dus şi-am săpat de-am găsit o ulcică mică, cât s-o cuprinzi în palme, cu buza bine ceruită. Am luat-o şi-am aruncat-o în râpa din spatele casei şi-odată m-au luat cu fiori reci de-am căzut în genunchi.

M-am întors năuc ş-am găsit în pat o slută:

− Unde-i Ileana mea?! Ce i-aţi făcut femeii mele? Cine a sluţit-o? Am răcnit din toţi bojocii.

Se apropie de mine o babă şi-mi spuse fără ocoliş:

− Ioan maică, nu a făcut nimeni nimic Ilenei tale, aşa a fost ea dintotdeauna, urâtă şi cu nasul mâncat, da’ tu n-ai văzut, şi-abia acum, după ce-a murit şi te-a dezlegat de farmec, ţi-ai dat seama.

Se făcu linişte. Cât era terasa de mare, se pare că toţi trăseseră cu urechea la spusele lui toa Adjutant. Doar Leatul după ce ronţăi adânc cele spuse nu se avea în clar:

− Bine, bine, da’ ce-are a face cu … dispozitivul?

− Păi… nu pricepi, măi Costică, că şi nouă, cam după şaiş’dă ani ne sparge unu’ ulcica şi-ncepem s-o vedem aşa cum e?

O bucată de maț păros, deasupra curului! Moartea pasiunii!

Să blegeşte ţeava ca-n poezia aia:

…dixit baba versus moşu:

Moşule, futura est?

Nebe, repondere moşul,

Invalida sula est!

Leatul rumegă, dar nu găseşte replică, atunci…

Mă salt de la masă, cam greu ce-i drept, şi mă apropiu de camarazi:

− Măi Vasile, ştii ce zic eu? Stinge mai întâi lumina, dă să se reseteze hardul, aşteaptă să se încarce She Wolf  a lui Shakira şi garantez: intră şi obuz pe ţeavă şi bagă şi hidraulica presiune…

Don Adjutant mijeşte ochii, mă identifică, şi saltă de pe scaun:

− Să trăiţi, Domnule Căpitan! Şi-apoi se-ntoarce către leat:

Vezi mă?! Ingineru’, tot inginer, are o soluţie pentru toate!

                                                                        ***

Reclame

3 gânduri despre „ S-o vezi natur…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s