Ailin-Ultimul Noe V

Mă relaxez în pat. Logic. În paradis… Multe din temerile mele directe se cumințesc. La nivelul ăsta basic nu există un pericol direct, important e să-mi conserv statutul…

− Ella? Abia șoptesc.

− Prietena Dumneavoastră?  E aici. E bine. Vreți să o vedeți?

− Daaaa, dacă se poate…

Ridică una din perdele de plastic și o dă peste ramă:

− Vă las… dar doar cinci minute. Nu vreau să mă certe Domnișoara Șefă.

Ella e într-un sofisticat pat de spital plină de perfuzii și monitoare care șerpuiesc la o stivă de aparate încastrată în perete. E palidă, încercănată și cu o mutră vicioasă. Mă privește cu un zâmbet ascuns. Atac primul cu teama de a nu-și fi uitat legenda și să ne deconspire:

− Dar știu că am făcut-o… Am și eu aceiași mutră?

− Mersi de compliment! Ella se răsucește, greu, pe o parte, să știi că au și infirmieri…

− Aha! Și?

− Spic de grâu, îîî?

Jucăm în continuare:

− Păi ce vroiai… Doar suntem în paradis.

− Așa îmi zicea mama: dacă sunt cuminte și pap toată supa o să ajung în paradis. Iaca ce supă, iaca ce paradis. Ești sigur că n-am murit?

− Iubită mică…

− M-am luat după tine, holtei bătrân ce ești, infamule…

− Nu-mi spune infam că nu te-am obligat… Chiar ți-a plăcut, mai adineaori, dacă-mi aduc aminte…

− Mai adus în spital nenorocitule, uite cum sunt, se dă jos de pe pat cu perfuziile după ea și se repede la mine:

− Viața mea, m-ai nenorocit…

M-apucă de gât și, la timp înainte să pufnesc în râs, ușile batante se deschid și doi infirmieri vânjoși o iau pe sus pe Ella și o plantează înapoi în pat. De data asta o imobilizează cu niște scaiuri din dotarea instrumentului.

Strâng adânc din fălci. Coregrafia asta nu a stabilit-o nimeni. Făptura, chiar și acum, îmi dă de înțeles. Eu? Eu înainte să mă convoace Scrumbie, ea, ea înainte de a primi sarcina de a mă proteja… Viața ei?

Realizez că nu știu despre ea decât ce mi s-a spus, sau mi-a zis ea. Aaaa, tu mascul infatuat. Viața ei, adevărata ei viață, e un mister lejer lăsat așa de o mentalitate obscură.

Mă uit la ea și ne sicronizăm în priviri. Văd , acum văd teama, atât de bine ascunsă și simt un ghimpe în inimă.

Unul din infirmieri lasă perdeaua să cadă.

Angoasa mă răscolește: Ella…

Șoapte murmur de glasuri sotta voce, Anastasia apare dând la o parte perdeaua frontală:

− Cel mai nou pacient al nostru. Ridică fișa de la capătul patului: Ingerare volitivă de substanțe toxice și neuroleptice, a urmat un tratament…. Privesc către grupul de studenți care ascultă atenți informarea făcută de asistentă iar minte-mi fuge: Ella apărându-mă de Felix, Ella leșinată după ce a tras în Van Helsig. Ella gată să rupă gâtul marii preotese, Ella… Nu văd cum grupul de studenți este îndepărtat și un alt personaj se apropie:

− Cine sunteți de fapt?

Sunt luat ca din oală și mă blestem pentru slăbiciuni sentimentale. Apoi mă îmbărbătez: Oricum nu ar fi ținut mult vrăjeala asta. Las că-i bine. Să creadă că ăsta-i baremul meu nervos. Ridic o privire angelică:

− Eu? Eu sunt cel care te voi face celebru. Privește aici, îl baleiez scurt, putere abia ținută în frâu, chip cioplit în piatră, mușchi de oțel… sper că restul dotărilor corespund… Stea! Stea internațională! În ju…

− Să lăsăm circul. Patronul vrea să te vadă.

− Daaa? Ce onoare… Sunt la pat… Patronul să vină… sunt convalescent…

− Acum.

Mă ia de subțioară cu o palmă pietrificată și mă cară după el.

− Eeee. O boarfă, ceva? Că nu suntem la Zoo.

*

Sunt împins într-un perete și mă trezesc în obsesia mea ideatică:

O încăpere gândită axonometric. Pe jos dreptunghiuri alb și negre ca la jocul de șah conduc privirea către unicul mobilier: o masă de sticlă groasă sprijinită de doi piloni de inox. Construcția geometric perfectă, îți creează iluzia alunecării spre dreapta ceea ce dăunează grav urechii interne și cerebelului care tot avertizează riscul unei alunecări în…

Dar acum prin peretele imens de sticlă cât toată fațada dreaptă, nu se mai vede Manhatan-ul ci o imagine marină plină de pești.

*

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s