Orizont incert (III)

− Foarte bine! Înseamnă că ne-au văzut. De-or avea vreo nevoie, să vină ei la noi. Se întunecă. Eu, unul, nu-mi mai risc câinii și caii cu jucăriile lui Isabela.

 

Prima permisie după un an de zile. Încă mă mir că mai trăiesc așa că-mi scot toți banii ce mi se cuveneau și iau prima cursă rapidă spre capitală.

Înainte de a sosi la surorile mele trec să mă reculeg la mormântul părinților. Privesc piatra de catafalc realizând cât de mici suntem în universul acesta mare încât devoțiunea mea, ca soldat, nu a putut cârmi soarta crudă care, iată, mi i-a răpit într-un accident banal. Mai așez, un pic, panglica care mi se părea că șade strâmb și-apoi îmi așez cascheta pe cap, salut, și mă îndrept spre ieșire.

Trec printre morminte cu conștiința inerentului sfârșit și-atunci o văd.

Un înger. Un înger îmbrăcat în alb, fragil în înclinarea cu care tocmai se apleca să așeze niște flori.

Rămân încremenit, dar cu inima dogorind în piept.

Se pare că oprirea mea bruscă, sau poate privirea fixă, încărcată de emoție, i-au atras atenția căci s-a întors din tors spre mine și mi-a zâmbit. Niciodată, în scurta mea existență, nu mi-a zâmbit cineva în acest fel. Întreaga ei făptură părea că participă la această declarație de simpatie, de dragoste sinceră față de un necunoscut. Era un transfer de energii miraculoase care pur și simplu m-au vrăjit încât, fără de mine, picioarele m-au adus mai aproape.

Mă regăsesc la un pas de ea, cu cascheta așezată regulamentar pe brațul drept și în poziție de drepți. Scanez cu un ochi efigia:

− Luptele de la Alemaine… Mi-a fost coleg la Academie, mint cu nerușinare. Un erou!

− Da, domnule locotenent. A murit eroic pentru ca noi să ne putem continua viața. Dar și dumneavoastră ați avut o pierdere… tot un un camarad?

− Părinții mei, doar un accident nefericit…

− Domnule locotenent, locul acesta mă deprimă, eu nu am fost de acord atunci când fratele meu a decis să se înroleze și, evidența dureroasă a neputinței mele de a-i schimba soarta, mă doare. Hai să plecăm de aici. Să mergem acolo unde oamenii sunt vii.

 

− Tată?!

Deschid ochii blestemând încă odată, dar ca de fiecare dată doar cu jumătate de gură, pe Isabela:

− Ce-i?

− Un cortegiu iese din castel.

Realizez că-i deja noapte și-am dormit somn greu. Mă frec, aprig, la ochi. Într-adevăr, de pe una din porțile castelului bombardat se apropie un șir de făclii.

− Leagă câinii, Cyril. O să avem musafiri.

Sunt doar patru persoane. În față Isabela, ducând doar o gentuță cochetă. Ea însăși radiază aceiași prospețime și doar crețuri mici, la capetele ochilor, se străduiesc din greu să demonstreze  faptul că a intrat binișor în al patrulea deceniu de existență.

Secretarul pare și mai cocoșat, așa cum vine în urma ei, ținând o făclie în mâna dreaptă și un geamantan imens în cea stângă. Îmi strecoară aceiași privire în care se amestecă, în proporții egale, frica și prefăcătoria.

În spate, ținând a doua făclie, vine o chinezoaică mititică, cam la cinzeci de ani, iar implanturile mele o iau razna. Muierea e, pur și simplu, blindată de artefacte interzise. Un adevărat arsenal ambulant. Se pare că implanturile ei îi comunică cam aceleași lucruri despre mine căci mă scanează cu o privire scurtă, care-i transformă ochii în două dungi incerte.

În mijloc, îmbrăcată într-o pelerină din piele neagră, subțire ca un pai și călcând volatil, se află o prezență feminină incertă, căci poartă hijab sub glugă așa că nu-i port vedea decât privirea de un albastru marin ce dansează hipnotic în lumina făcliilor. De parcă asta n-ar fi destul, implanturile mele se dovedesc absolut neputincioase. Persoana este absolut opacă. Dacă este protejată de un câmp de forță este ceva nemaivăzut căci dacă ar rămâne nemișcată s-ar confunda perfect cu mediul înconjurător. Eu așa ceva n-am mai văzut și fac umbră pământului de ceva timp.

*

Reclame

2 gânduri despre „Orizont incert (III)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s