Ploaia care va veni

Familia mea și cu mine eram adunați cu toții la masa, ascultând sunetul mereu prezent al ploii din ferestre.

− Tată, când va înceta să plouă? a întrebat cel mai tânăr fecior.

− Nu știu, băiete. Nimeni nu știe. Probabil, abia atunci când regina va zâmbi din nou, am răspuns.

− Regina? Cine este ea?

− Regina ploii, băiete. Zeița noastră, cea care controlează vremea și anotimpurile.

−Povestește-mi despre Regină, tată! m-a rugat.

M-am uitat la fiul meu, am zâmbit și apoi, cu cuvinte simple, pe înțelesul lui, mi-am început povestea, povestea pe care am auzit-o și eu de la bunicul meu după ce i-am pus aceeași întrebare acum mulți ani:

− Odată climatul nostru era temperat și cald. Lumina soarelui scălda pădurile și lacurile, iar noi trăiam în pace. Aveam mai multe anotimpuri, unele calde, altele reci, unele ploioase, altele secetoase. Ciclurile vieții erau în echilibru. Culturile erau abundente, iar oamenii amabili și prietenoși. Societatea noastră prospera. Viața era bună. Dar cei responsabili au devenit lacomi, nerăbdători să se îmbogățească, indiferent de cost. Au fost construite mașini de război, făbricile rânjeau din mari turnuri de fum spre cer. Pădurile au fost tăiate, pământul a fost pârjolit și, pe măsură ce tot mai multe materiale s-au adunat pentru mașinile de război, era din ce în ce mai foame. Oamenii au fost asupriți, pământul le-a fost luat, toate în numele guvernului planetar. Închinarea Reginei noastre, zeița care ne-a îngrijit de secole, a fost interzisă și, mai târziu, scoasă în afara legii. Bărbații se întorceau de la lucrul pământului la altarul industriei și a banilor. Cei care s-au opus au fost închiși sau uciși. Dar alții, mereu se ridicară.

Războaiele izbucniră pe măsură ce oamenii se răzvrăteau. Multe dintre mașinile de război au fost sabotate, sau distruse, dar și mai multe le-au luat locul. Fumul a întunecat cerul și a acoperit soarele. Străzile erau pline cu sânge. Speranța a murit, iar lăcomia și corupția erau la ordinea zilei.

Apoi ploaia a început. Mai întâi încet, apoi mai puternic și mai puternic. Incendiile au fost stinse, iar murdăria și gunoaiele războiului au fost spălate. Peisajul a fost curățat. Dar totuși ploaia persista. Râurile și lacurile au devenit mai mari și mai pline. Oamenii au trebuit să se mute pe dealuri și munți pentru a scăpa de apele în creștere. Tot ploua.

Guvernul nostru a încercat totul pentru a opri ploaia. A împușcat cu rachete purtând mari explozivi în cer, sperând să disperseze norii. A încercat să umple norii cu materiale care ar face ca ploaia să se disipeze. O mare sumă  de bani a fost cheltuită într-un efort de a face ca ploaia să se oprească. Dar totuși continua să plouă.

În cele din urmă, conducătorii spirituali uitați de mult și-au ridicat glasul. Ei au condamnat natura războinică și lacomă a guvernului și au declarat că regina noastră a plâns. Lacrimile ei au inundat pământul, umplând râurile și lacurile. Plângea pentru nevinovăția noastră pierdută. Plângea trupurile rănite și cadavrele înnegrite. Plângea din cauza lăcomiei și corupției noastre. Plângea pentru că am abandonat-o și am uitat-o. Bineînțeles, guvernul nu le-a dat crezare. Ei chiar și-au închis conducătorii spirituali pentru ai împiedica să răspândească ideea că ei, politicienii, ar fi fost responsabili de ploaia nesfârșită.

Dar vocea lor se auzea chiar și din fundul temnițelor și, în cele din urmă, oamenii le-au dat crezare. Guvernul a fost răsturnat și pacea a fost restabilită.

Oamenilor li s-au dat înapoi pământurile luate. Alimente și îmbrăcăminte au fost puse la dispoziția celor care aveau nevoie. Oamenii au început să o roage pe Regină pentru iertare, cerându-i să oprească ploaia care nu se mai termina.

Dar tot ploua.

− Dar, tată, când va înceta să plângă regina?

M-am uitat în ochii nevinovați ai celui mai mic.

− Într-o zi, fiule. Când toată lăcomia și violența vor fi fost eliminate. Când vom învăța din nou să prețuim pământul, să ne iubim și să ne respectăm reciproc. Într-o zi când vom fi în pace cu noi înșine și cu natura. Într-o zi, fiul meu, într-o zi vom vedea din nou soarele.

Dar, deocamdată, ea este Regina ploilor noastre.

***

Reclame

Un gând despre „Ploaia care va veni

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s