…și îți voi ține, din nou, obrajii în palme

Privirea ei m-a străpuns adânc,

a trecut prin mine ca o lamă de laser hărtănind totul,

cătând inima,

inima mea, în punctul secret.

Nici o platoșă nu mi-a fost de ajutor.

Încet, încet, insiduos, stiletul se apropie

și o să-mi înfigă în inimă otrava iubirii,

seva dăruirii, boala care ne va lega.

 

Oooo, nebunie,

senzații aprige,

să mi-o smulg din piept aș vrea,

să mă rup din mine  în zări neștiute,

dar să rămân

aici.

 

Trecerea mea, prin parfumul tău,

a fost efemeră

iubită.

Complexe de cratiță să nu-ți faci.

Obrajii ăștia nu merită

palme,

ci doar sărutări.

Eu îți sărut acum

chipul pe o poză cu zimți,

iar tu, îți strângi perna la piept…

Căci viața e nedreaptă,

dar știi, cum știu și eu:

Cândva…

 voi reveni.

***

Un comentariu

  1. Avatarul lui Ioan M. Ioan M. spune:

    A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu