…și parcă

                                                                                                               Moto :     

                                                                                                        … oi vedea de-am să fiu sferă

                                                                                                                        și-am să mă înalț.

      Călcând printre tramvaie rătăcite pe inimi de căprioară, sau printre beții de alcoov cu Nickita, mă sparg într-o oglindă din care-mi rânjește Preda :

     − Am turnat benzină pe tine, arzi, arzi cât poți să arzi.

     Călinescu mă privește circumspect :

    − Mătăluță ? Ești o catastrofă a limbii române, crezi că dacă te dai pe lângă fata mea ai să ajungi la mine? Aici sunt doar titanii, măi puțică…

    Dumitriu mă privește pe sub monoclu:

    − ?

   − V-am adus ultima de la bursă și asta… dacă aveți timp să citiți…

   − Ce timp să am , mă? Mâine fug din România.

Mă întorc pe partea ailaltă, trag plapuma la nas.

  Caragiale se uită la mine:

  − Nu văzuși monstruos, mon cher.

  − Ba da, maestre, dar … pleacă ridicând melonul a salut și mă trezesc.

  Lângă mine fierbințală de carne tânără și beznă ca’n găoz dă fată mare… Mă rostogolesc cătând întrerupătorul de la veioză.

  – Ce tot horobăi, iubitule? se aude un glas mic. Lampa-i pe noptieră, chibritu’ tot acolo.

  – Hâu?!

                                                                              ***