− După o analiză amănunțită, la fața locului, și odată cu sosirea rezultatelor de laborator, de la trei institute independente, suntem în măsură să concluzionăm că, în aria Mc Martin, nu a fost și nu există nici un agent contagios. Astfel decretăm:
Încetarea carantinei.
Doctorul Ernest mai flutură odată dosarul cu concluziile anchetei epidemiologice și coborî de la tribuna improvizată.
Truman se apropie, tangențial, de Rebeca:
− Deci pot să dau drumul la rodeo?
− Nu am fost de acord cu concluziile lui Ernest. Aici s-a întâmplat ceva care sfidează practica medicală și chiar bunul simț, dar nu mă pot opune unei hotărâri oficiale.
− Deci, se impacientă șeriful, îi dau drumul, sau nu? Nu de alta dar am o droaie de crocodili atârnați de dos.
− Poți să faci ce vrei, Julius. Rebeca îl privi pieziș și ocolindu-l larg se îndreptă către Yan:
− Putem vorbi câteva clipe?
− Desigur!
− Poți să mă pui și pe mine la curent cu ancheta Poliției vis a vis de caz? Dacă nu e secret!?
− Nici un secret! Exploda… adică, decedatul, era un muncitor cu ziua și concurent la rodeo care a venit, acum 10 zile, din Buffalo Gap, undeva pe lângă Abilene, nu stau prea tare la geografie. Am trimis un fax, n-a venit încă nici un răspuns, dar l-am găsit pe NET, tipul ăla de cowboy singuratec care lucrează pe unde se găsește… Vine în fiecare an, în sezon, și stă mereu la rulote. Îl cunosc toți de băiat bun, muncitor… Nimic special.
− Știi? L-am rugat pe Papa Fleming să păstreze trupul, mă rog… ce-a mai rămas, la morgă. Apropo: felicitări echipei tale de criminaliști. Nici la Austin n-am întâlnit mai capabili. Aș vrea să rog un patolog , un expert, să-i mai facă o autopsie. Până la nivel celular dacă se poate. Zici că nu o să revendice nimeni trupul?
− Sută-n mie, adică, mai mult ca sigur că nu! Fleming să înainteze o cerere: … în numele științei, bâra, bâra… știți voi și se va aproba fără probleme.
− Dar Julius? Nu se va opune?
− Șefu? Julius o să aibă două săptămâni de foc. Ce crezi c-o să-i mai ardă de explo…, cadavru? Deja ne-am împărțit atribuțiile.
− Asta e bine. Voi face cererea. Acum, mai departe. Ai mai făcut ceva cercetări?
− Doi coțcari, la sprâcenele ridicate ale doctoriței se corectă, găinari, adică… doi homeless, mici furtișaguri… L-au văzut venind clătinându-se și s-au gândit să-l jefuiască. Rick Martin a stat de șase, adică la pândă, iar Johny Traumb a intrat în rulotă.
Pe Troumb l-ai avut la consultație…
− Da. Cancer la plămâni, maxim jumătate de an. Era epidemiologic curat, dacă nu punem la socoteală bacilul Koch, și tovarășul lui?
− A dispărut fără urmă. Din declarația lui Troumb rezultă că nu au avut contact fizic după ce Johny a intrat în rulotă și, pe întuneric, a intrat exact în cadavrul eviscerat. Unul a fugit într-o parte, iar celălalt în partea opusă.
Agentul Bill Corson l-a găsit leșinat la marginea din fund a parcului, plin de sânge închegat. S-a trezit brusc și a făcut o criză de isterie. Mai departe știi…
− Celălalt?
− A dispărut. Mai mult ca sigur se ascunde. Când apare îl umflu pentru tentativă de jaf.
Rebeca văzu gestul grăitor al ajutorului de șerif, care semnifica, clar, strânsul cuiva de gât și nu mai avu nevoie de nici o traducere.
*
Sătul, Itl visa. Se vedea unduind prin apele mâloase din balta în care de curând ieșise din ou, flămând, în căutarea unei prăzi pe care să o golească de sânge, dar vai, în balta aproape secată nu se mai afla nici o viețuitoare.
Se pregătea să moară eliberându-și iidul, substanța vitală, pentru a evita agonia sfârșitului când… ceva pătrunse în băltoacă, ceva enorm și mirosind demențial a iid.
Se trezi brusc la viață și se năpusti.
− Au! răcni nimul săltând piciorul.
− Ce-i? îl întrebă tovarășul de vânătoare.
− Nu știu! M-a mușcat ceva. Ridică piciorul și, într-adevăr, pe gambă se vedea o înțepătură din care încă mai curgea o șuviță de sânge.
− Halal luptător! Mergem la vânătoare și se vaită de-o pișcătură. Când te-o mușca gulamul de gât cum ai să mai faci?
*
− Yan? Un individ cu semnalmentele lui Rick Martin tocmai a jefuit un băcan de pe Backer Street. Am trimis un echipaj.
− Zi-le să nu se atingă de nimic. Vin și eu imediat.
− Ce s-a întâmplat?
− Amicul nostru… Rick, Rick Martin, ăla de ziceam că se ascunde, tocmai și-a dat în petic, ăăăă, adică…, adică a jefuit un magazin.
− Pot să vin și eu?
− Dacă nu te deranjează…
*
Doctorul Emmerson privi cadavrul aflat pe masa de autopsie și clătină nedumerit din cap: Lu’ ăsta i-a explodat o bombă în burtă? Se scărpină, în virtutea obișnuinței, cu dosul antebrațului pe chelia lucioasă și apoi începu să preleveze mostre de țesut.
Doctorul Fleming era cel puțin la fel de nedumerit:
− Scuză-mă Yan, dar asta este o lovitură de profesionist. Asasinul a lovit cu arma o singură dată, dar cu precizie de chirurg. Trupul vânzătorului are în zona toracelui o plagă înjunghiată penetrantă, care a secționat plămânul stâng și inima.
Moartea a fost cvasi instantanee de aici și cantitatea mică de sânge scursă din rană. Pur și simplu nici nu s-a murdărit pe mâini.
− Imposibil! E un nenorocit în paștele mă-sii. Numai de când am venit eu a fost arestat de vreo 4 ori… Chiar eu i-am făcut acum un an un proces verbal de violență și distrugere. E un coleric, un scelerat fără minte. Imposibil să fi procedat cum susțin martorii, că a intrat calm, s-a dus la raionul de articole casnice, a luat un cuțit, l-a înjunghiat pe la spate pe vânzător, a luat banii, și doar banii, din casierie, și a ieșit calm, sub privirile a peste 10 clienți complet năuciți.
− Ciudată schimbare de comportament… Rebeca părea gânditoare. Mi-ai zis că și cowboy-ul era un băiat așezat, nu bea, era un om muncitor și brusc se îmbată ca un porc și cu ce… cu cea mai proastă băutură când avea destui bani în buzunar și am înțeles că și pe card.
− Un drog nou? N-am auzit de nimic care să aducă astfel de radicale schimbări de comportament.
− La analiza toxicologică n-a ieșit nimic anormal, dar ce-i drept nici nu s-a insistat pe linia asta, căutam un agent bacterian, sau viral… Am să-l pun pe Steve să repete analizele.
− Mulțumesc Doctore! Domniță, adică D-na Rebeca, aici nu mai nimic de văzut. De acum intrăm în proceduri strict criminalistice. Vă mulțumesc!
Simțindu-se concediați, cei doi doctori se luară de braț și părăsiră, demni, încăperea.
− Și acum noi. Ajutorul de Șerif se întoarse fioros către patron și cei doi agenți: Unde-i camera de supraveghere?
− A fost dusă la revizia anuală.
− Și de ce nu s-a montat alta, așa cum se specifică în regulament? Or să cadă capete! Vreau toate înregistrările pe o rază de un kilometru. Alfonso să-mi facă un montaj începând cu ora crimei. Să fie gata într-o oră. Restul de agenți să ia câte o poză și să întrebe peste tot, începând radial de aici. Prin magazine, crâșme, autogară, aeroport… Individului îi trebuiau bani. Bani ca să facă ce? Mare lucru ca la ora asta să nu fie la 100 de kilometri de noi. Hai! Într-o oră ne găsim la secție.
− Și tu?
− Eu ce?
− Unde te găsim de e vreo urgență?
− În bodegă la Alvorado. Mă duc să mă îmbăt! Îi bine?
− Perfect, Șefu’!
Generalul Frederick Dent Grant ciocăni cu degetul în dosarul legat cu o sforicică pe care scria Strict secret:
− Cine mai știe?
− Nimeni nu are un puzzle complet. Norad a confirmat distrugerea unui meteorit și am lăsat lucrurile așa. Treaba s-a îngropat. La sol am fost suficient de rapizi și n-a rămas nici o urmă. Rușii…
− Ce-i cu rușii?
− Și la ei s-a activat Protecția Globală din Iakuția. Au urmărit cu sistemul antiballistic și au văzut că a picat la noi.
− Și?
− Vor să le confirmăm dacă a fost un atac extraterestru.
− Confirmă astfel: Protecția Globală a identificat o rămășiță prezentând caracteristici asemănătoare celor asgarde. La probabilitatea de 68% s-a declanșat contraofensiva, obiectul fiind distrus în totalitate. Nici un cuvânt mai mult. Las’ să-și mânce ficații… dismiss!
Aghiotantul nu se dă plecat.
− Ce mai e?
− Poate nu are nici o legătură, dar m-am gândit…
− Dar zi odată!
− A fost declanșată o alarmă bacteriologică… Într-un orășel de lângă Austin, nu s-a confirmat, dar…
− Dar e aproape de locul prăbușirii. Bravo! Chiar dacă nu are nici o legătură tot te felicit pentru perspicacitate. Aghiotantul roși violent. Da’ tot fătălău rămâi, hăhăie generalul. Iaca cum roșește ca o fată mare când vede prima oară sula. Bine! Trimite o echipă. S-o facă pe reporterii băgăcioși. Altceva? Bun. Elicopterul? Am plecat!
va continua
Mihail stories 
A republicat asta pe Cronopedia.
ApreciazăApreciază