Sub privirea Lunii

Fluturi albi, gingași

căutători de lună, plină,

nimb alb sclipind

sub luceafărul de seară,

și tu:

Imaterială.

Te-am dus la izvor

unde doar ele…

Și-n joacă ne-am pierdut

amețiți de parfum

iar iele, învățate la rele,

în horă sălbatică

ne-au prins.

Eu, suflet hoinar,

sting în tine dorul

tău nedeslușit, de fecioară.

Ochii tăi, flăcări,

arșița, patima,

răsuflarea mea,

a ta,

flăcări deasupra noastră,

cântece șoptite

în incantații,

iar eu, nestăvilit,

îmi dau capul pe spate

și luna se cutremură.

Departe, lupii ciulesc urechile:

− Vom avea un nou stăpân!

***