Am scris, acu ceva timp, cred că sunt vreo trei ani, despre chestia aia care distruge 99,99% din bacterii și viruși. Spuneam atunci că este cea mai mare greșeală, în primul rând pentru că organismul se lasă „pe tânjeală”, iar din al doilea motiv, pentru că acea 00,01% în cazul bacteriilor,și mai ales virușilor, înseamnă cantitativ foarte mult, pentru că, într-un mediuprielnic, au rată de înmulțire exponențială și, în scurt timp, vor fi la fel de mulți ca înainte…
Partea proastă, cu noi, oamenii, este că nu avem frână, nici minte de a înțelege ce e în jurul nostru.
În loc să pricepem că bacterii, viruși, fungi, sunt pe acest pământ încă din-nainte de a se răci vulcanii, ir noi suntem,doar niște venetici, noi ne-am apucat să-i stârpim așa cum am făcut cu tot ce ne-a ieșit dinainte. Dar aici nu ține!
Nu ține frate, că e mulți. Nu ține frate pentru că e baza existenței vieții. Dacă nu există bacterii, nu mai există nimic. Nu ține frate, pentru că fără viruși nu am mai avea varietate genetică și în câteva secole viața ar sucomba.
Dar noi suntem bătăușii din curtea colii, care după ce au dat cu pumnul în toți, când au dat în spinii covidului au început să țipe: Doamna! Doamna! Nenea ne bate!
Totu-i greșit din plecare. Antibioticele, vaccinurile…
Doar o provocare la luptă în care nu vom avea niciodată șanse de câștig.
Trebuie să înțelegem că oriunde în ecosistemul global, planetar, ne mâncăm unii pe alții. Orice ființă care și-a îndeplinit datoria de perpetuare a speciei va deveni hrană.
La fel este și cu organismul uman. După ce și-a îndeplinit sarcina, de a trimite un spermatozoid care să fecundeze un ovul, devine dispensabil. Chestiile nu mai funcționează bine în el, celule nu se mai reproduc, devine din ce în ce mai slăbit și piere. Piere atacat din toate părțile, precum leul bătrân de șacali.
Nu mă întrebați de ce, pentru că ne întoarcem la viruși și bacterii. Doar cele care aveau rata de înmulțire mai mare supraviețuiau, deci trebuiau să moară repede ca să facă loc celorlalte, altfel se sufocau pe ele însele.
Și asta s-a întâmplat. Cândva, în negurile istoriei, acum 4-5 miliarde de ani. Au cucerit pământul și-apoi au murit., nu toate, unele s-au reinventat. Au folosit moartea ca un pas în față.
Cu fiecare moarte, cea născut era mai capabilă, mai adaptată, la început trăiau câteva zecimi de secundă, acum zile.
Iar noi, de câțiva ani, am pornit un război declarat împotriva lor, vom pierde dacă nu vom coopera.
Mihail stories 