Discutam cu un taximetrist și, la un moment dat, îmi zice:
‒ Ne trebuie un Vlad Țepeș. Văd că pe orșcine-ai pune tot numai la furat îl duce…
‒ Slabe speranțe, îi răspund. Uită-te la Putin: a făcut cu Rusia cât a putut și, scuză-mă, dar prerogativele lui, ca șef al statului, sunt mult mai mari decât ale președintelui nostru. Nu! N-o să facă nici o brânză. Îl mâncă ăștia cu fulgi cu tot. Trebuie să înțelegi că a avut loc o selecție naturală, adică nu tocmai naturală că la cât au mai omorât comuniștii, și erau cu rușii aici, îți dai seama ce-a fost, la câți au fugit, la câți au umplut pușcăriile și canalele și tot au mai rămas. Ăi mai șărpălăi, mai perfizi, mai periculoși, și-acu’ renasc precum pasărea Phoenix, din propria cenușă…
‒ Adică, spuneți că n-ar mai fi nici o șansă.
‒ Ceva ar fi: ereditatea.
‒ În nădejdea asta eu plec în Honolulu, începe să râdă taximetristul.
‒ Ș-ar mai fi ceva, mai rapid și definitiv: Un covid, de’sta, bărbate, dar mai selectiv, dom’le, mai selectiv!!!