O pernă în plus

O pernă în plus

Plouă, mă plouă până în chiloți,

Mă plouă-n esofag, adânc și fals.

Și plouă cu minciuni

Cărbunii nu mai sunt

din antracit.

Mă plouă cu prostii,

Vrăjeli de popă tuns,

Doar fulgi de turbă fumegândă

și-i jale.

E cineva să mă audă?

Se întâmpla într-o seară,

Comună și banală,

La gară.

Stau de prost, aștept al ei raport:

Găsește altă fraieră, frumosule,

Că eu ce te-am pupat

Pe ce aveai și tu mai drag.

Mă plouă-n esofag, adânc și fals.

Mă plouă cu minciuni.

O mâță neagră calea mi-a trecut.

Cărbunii nu mai sunt

din antracit.

Patul e prea mare și îmi e frig.

Cărbunii nu mai sunt, de antracit.

                     ***

2 comentarii

  1. Avatarul lui Florin Florin spune:

    Tot rumânul se naște poet, d-apăi eu barosul meu.

    Apreciat de 1 persoană

    1. Avatarul lui Mihail Mihail Toma spune:

      De la Eminovici ni se trage 😉

      Apreciat de 2 persoane

Lasă un comentariu