… e cerul gri.
Trei ciori stinghere așteaptă pe o cracă, cuminți
Sperând că popa o să tacă, ba-ncepe și să plouă,
iar ea se strânge-n mine și-mi amintesc de ea,
cât de fierbinte… și-a dracului era.
Am o erecție necuviincioasă,
mă răsucesc pe-un crac, iar popa nu mai tace.
Ce mai contează unde-o bagi.
În mă-sa, sau în fii-sa…
Doar să plecăm din clisa iasta.
Dar popa mă privește lung
Se pare c-are multe de mai spus.
Mă cat cu ochii către ciori,
Se apleacă către mine și mă privesc cu’n ochi:
Crrrra! Și popa tace, iau o țărână moale
Și o arunc în groapă.
Se-aude un scârțâit de scripete
și vântul, care nu mai vrea să tacă.
Nici ea. Îmi șterge lacrimile cu o basma:
Chiar nu știam că o iubești atât pe mama…