... care au venit să se închine la moaștele sfântului… date mănăstirii de către…, declamă reporterul la Radio Iași.
Mai că mi-a căzut țigara din gură căci sunt o fire empatică și cu naturelul simțitor.
Degeaba mă împotrivesc, pe dinăuntrul ochilor, mai întâi tulbure, apoi din ce în ce mai clar, începe să se deruleze scena macabră, demnă de un film de groază de buget mic, a dezmembrării sărmanului sfânt.
− Așaaa, la ghiauri le dăm mâna stângă și laba piciorului drept, la polonezi mâna dreaptă că-s mai habotnici, sârbilor le ajunge laba piciorului stâng, iar grecilor piciorul drept. Eu iau capul, că de…, iar restul, restul la ruși. Ce-a mai rămas? Aha! Scârbavnica. Cine vrea scârbavnica?
− Noi, noi! se repeziră niște mironosițe.
***
Mihail stories 