Deja cred că știți ce-nseamnă asta:
Vaste orizonturi se vor deschide în fața privirii mele uimite, nemărginiri existențiale vor voi să mă absoarbă, stele și luceferi, cheie de 14, șurubleniță și flex de la… da’ nu, c-a zis Faraonu că fac reclamă 😉

De data asta am gândit de-o budincă cu ciuperci și spanac.

Poza-i așa dă largă ca să să vază c-am schimbat mușamaua. Îi singurul model care, cât de cât, se apropie de mofturile mele, restul erau așa de țigănești că mi s-a zbârlit părul pe schinare.
Deci…

Spanacul, dezghețat în prelabil se bate bine cu un cățel de usturoi și o jumătate de linguriță de vegeta.

apoi cu un albuș de ou

iar după acea se adaugă făină, în ploaie fină, până când se omogenizează. si apoi, îi pui capac și o dai la rece, dar nu în frigider, undeva pe hol, dar nu în bucătărie.
Apoi…

Te hodinești, că și Dumnezeu s-a odihnit după ziua a-ntâia, da’ n după ce-a pus ceapa la călit.

Pui capac, să se-nbușe ceapa, iar apoi pui ciupercile, tăiate cubulețe, și capia, iștenem.

Bulionul va face diferența. Dai în clocot și, când uleiul se ridică, oprești și mai faci o pauză strategică: Pauzele lungi și dese – Cheia marilor succese!
Mi-a adus un client o sticlă de vin găsită în podul case unei mătuși. Eu m-am dat grăbit, deși tipul ar fi vrut să afle ce-i acolo, l-am expediat pentru că aveam multă treabă pe atunci, ș-am uitat. Apoi, la o curățenie, am dat de sticlă, nu-mi mai aduceam aminte: o fi cu acid sulfuric, cu ulei ars… i-am dat cep și atelierul s-a umplut de-un iz de câmpie proaspăt cosită, de soare răsărind dimineața dintre nori bucălați, de sărbători îndestulate și bucurie.
Ș-așa ce m-au apucat niște remușcări, nu că l-am dat afară ci pentru viața asta care nu-ți mai lasă tihnă, și l-am sunat. A venit nelămurit, uitase și el…
I-am pus paharul înainte: Pomenește-o pe mătușa ta!

Nu vă mai povestesc…
Foile se boies cu ulei, e împăturesc în două…

La al doilea strat se pliază foile de aluat, la fel și la sfârșit.

Ce credeți? Că a fost mereu așa? N-a fost! Eu eram prea mic, foamea pentru mine era un outsider, doar ce sugeam informații, eram avid după informații iar atunci când bunica mi-a zis să adun toate cârpele din casă și să le pun la fiert în ceaun, știam că se va întâmpla ceva, dar nu știam ce. E-adevărat că Ruda, se cam rotunjise, dar nici n-o mai văzusem în utimul timp. Cât aveam, patru, cinci ani… când am venit cu cârpele fierte pe sobă, în magazia unde-și făcuse Ruda casă, i-am văzut numai capul, așa cum era înconjurată de babele mahalalei, m-a văzut, și-a zâmbit, un zâmbet larg, care i-a luminat fața, deși era clar că o durea, se vedea în crețurile din colțurile ochilor ei mari, pe care-i văzusem atât de des pe când mă legăna și-mi șoptea cântece în limba ei.

Deasupra se mai toarnă un ou bătut și se presară boia curry și boabe de piper, apoi se dă la cuptor preîncălzit și se ține până s-a rumenit frumos.
Ruda a născut o fată, blondă și cu ochii verzi, de s-a crucit mahalaua, iar ea n-a vrut să zică cu cine l-a făcut. Fata asta a primit la botez numele de Daniela, Dana, prima iubire, a mea și a ei.

Ruda a murit călcată de o mașină, iar Dana a rămas în grija noastră până într-o zi când au venit niște inși și au luat-o la „Casa de copii”, iar de atunci n-am mai văzut-o niciodată.
Acum mi-e dor!
🙂
Cine naiba e DD?
ApreciazăApreciază
DD e un amic al meu, m-a rugat să nu-i mai zic numele, dar e prin scrieri trecute… Doru Doboș 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mihail, ești un veritabil poet culinar! Sincer, ar trebui să scoți o cărticică cu rețetele astea picante, musai și cu pozele de rigoare… Declar că mă bag la corectura ei ❤
P.S. Cu mușamalele cu floricele am și eu o problemă (numai cu copertele, nu 😀 )
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Mami, îmi gâdili limbicul creator, dar situația e tragică: Mai înainte de „Scrisoare de lux” pe care o ai, și în care titlul e înlocuit cu o imagine sugestivă, a fost ediția I, în care titlul, imaginea, ocupa o pagină întreagă. Am fost aproapre de faliment 🙂
Iar tu îmi spui de o carte în care vor predomina pozele, una în care dacă definiția nu va fi perfectă, va fi o catastrofă?
think of this! 😉
Ai de steaua mea!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Păi nu, că nu le pui pe toate… Pauzele de bere, de ex, rămîn doar în scris 😀 știi ca e mai palpitantă sugestia decît ceva explicit!
Așa e, pozele, mai ales color, usucă, am auzit și eu… dar tot ar fi fain ❤
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Am s-o fac, dar doar după ce îmi vei face tu corectura.
Va fi „Scrisoare de lux” ediția a treia, adăugită și îndelung revizuită!
😉 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bună seara, maure!🙋😃
Iar ne pui „piedică-n abțineri culinare” presărate cu picanterii verbale în care cuvintele se contopesc în minunatele rezultate?🤦 Mulțumiri!🤗✌️
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Apropo, azi am făcut mâncare de fasole uscată, după ce am terminat-o am comparat-o cu a ta, în poză… A ta arăta mai apetisantă vizual, nu știu dacă gustul o întrecea pe a ta.😏 Oricum, am luat ca reper, n-am mai pus-o de cu seara la înmuiat, ai avut dreptate, nu s-au mai sfărâmat prea tare boabele 🤗👍
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mica, iubita, bucurie la mine. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
S-a vrut de post, dar nu m-amputut abține să nu pun și niște șuncă afumată, tăiată cubulețe, dar voi să faceți ce zice popa, nu ce face 😉 😀
ApreciazăApreciază
Facem cum simțim… Dacă e să ne luăm după alții, nici mâncarea nu va fi armonioasă 🙂🤗🙌🙋
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mie-mi place să citesc poveştile reţetelor. Delicioase :). Şi reţetele îmi plac şi evident îmi fac poftă, dar când încerc să le reproduc le fac după ureche. Ale tale ies mai bune, te cred pe cuvânt.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Uite-o și pe dinăuntru 😉
https://i0.wp.com/casutacupovestiart.files.wordpress.com/2021/11/cimg0237-1.jpg?ssl=1
ApreciazăApreciat de 1 persoană
La cât de bine arată, nu ai cum să nu poftești și uite așa mă pui la cheltuială 😅
Felicitări din toată inima! Jos pălăria! 🙋♀️👍
ApreciazăApreciat de 1 persoană
🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mi-era dor de poveștile tale… azi toată ziua m-am gândit la tine!
ApreciazăApreciază