Teoria sine praxis e con sula fără axis
Tună și-i adună!
O masă copioasă
Tu cât ții mîncarea în frigider?
Am o supică, oauu, din aripi de pui, dereasă cu ou, nebunie, n-are nevoie de nimica, doar două feliuțe de pâine prăjită, nu mai zic de fasolica de Etiopia chinuită prin congelatoare și cuptoare cu micounde care acum a supt esențele existențiale transformându-se în deliciul culinar al gurmanzilor.
Dar ce folos dacă eu umblu fleodurea, iar ea, mâncarea, răposează în frigider.
Acuș îi unșpice de noapte, ce plm-ul meu să fac? să beau o supă ca să mă pis toată noptea, sau să bag o fasole și să mor intoxicat cu hidrogen sulfurat în propia-mi casă?!
Deci acu halesc niște pateu pe pâine…
Margareta Pâslaru
Viața după 63 de ani de carieră
Există oameni și fenomene. Când ești simbol al muzicii românești, pășești în al 63-lea an de carieră artistică, iar viața ta se desfășoară într-un ritm alert, zi de zi, la claviatură – pian și tastatura computerului, Spotify și rețele de socializare, ești fenomen. Și te numești Margareta Pâslaru: figură emblematică a lumii artistice româneşti, cântăreaţă, compozitoare, actriţă şi realizatoare TV şi radio.
Imposibil de pensionat
Plină de energie, activă în viața artistică, inclusiv în imposibilul an 2020 marcat de pandemie, Margareta Pâslaru nu are gânduri de pensionare. Nici la propriu, nici la figurat. ”N-am fost angajată niciodată, am fost liber profesionist tot timpul, deci nu am cum să mă pensionez”, îi declară lui Lucian Mîndruță. ”Eu compun potrivit vârstei mele, trăiesc la timpul prezent, respir, compun la timpul prezent”, adaugă, explicând de ce este atât de activă și de tonică.
Mai mult, este puternic implicată în acțiuni caritabile, susținând cauza Băncii de Alimente – Crucea Roșie și donând încasări și drepturi de autor. A lansat albumul ”Idei”, și, ca fiecare album pe care l-a lansat în ultimii ani, și acesta a avut o finalitate caritabilă.
”Este un album de autor, cu două excepții. O piesă de jazz, un Gershwin, pe care o interpretez cu Luiza Zan și una populară, o piesă folclorică, cu Sofia Vicoveanca. Majoritatea melodiilor sunt producții 2020, jumătate din album era gata înainte de lockdown”, precizează aceasta.
Scop caritabil
”Toate încasările și drepturile de autor ajung la Banca de Alimente Crucea Roșie. Banca de Alimente a împlinit 10 ani anul trecut și împreună cu toți cei de acolo, cu toți voluntarii s-au strâns tone de alimente și vrem să continuăm aceste lucruri”, adaugă Margareta Pâslaru.
„În acest an primejdios înlesnim hrana vitală pentru cei în impas, dăruind drepturile de autor şi încăsarile rezultate din vânzarea albumului înregistrat în Studioul Zsolt şi Andrei Kerestely. Însămânţăm binele din care rodeşte dinamica viitorului”, spune Margareta Pâslaru.
Crucea Rosie Română, prin proiectul Banca de Alimente, oferă ocazia de a se implica direct tuturor celor care doresc alinarea suferinței persoanelor vulnerabile.
Omagiată de un muzeu
Prima solistă de muzica ușoară de la noi care a primit la Cannes Trofeul M.I.D.E.M., Margareta Pâslaru este omagiată de un muzeu. O carieră de excepţie, reflectată într-o expoziţie eveniment la Palatul Suţu: „Margareta Pâslaru. Longevitate creatoare”
La începutul primăverii, Muzeul Municipiului Bucureşti o omagiază prin organizarea unei expoziţii retrospective.
Expoziţia intitulată „Longevitate creatoare” va fi deschisă începând cu data de 26 februarie 2021, ora 10.00, la Palatul Suţu (Bd. I.C. Brătianu nr. 2) şi îşi propune să pună în valoare cariera de excepţie a Margaretei Pâslaru. Publicul va putea vedea afişe, premii, discuri, medalii, lucrări de pictură, două busturi (unul realizat de marele sculptor Cornel Medrea, ce o suprinde pe artistă în tinereţe, iar un altul realizat de bunicul Margaretei, renumitul sculptor Ion Dimitriu-Bârlad, care a studiat la Academia Julian de la Paris), până la propriile creaţii vestimentare, purtate de artistă în timpul concertelor cât şi în apariţiile televizate. Toate aceste obiecte au fost donate de artistă către Muzeul Municipiului Bucureşti.
Cariera
Margareta Pâslaru şi-a făcut debutul pe scena unei case de cultură din Bucureşti în 1958 şi debutul radiofonic în 1959 cu piesa „Chemarea Mării”, compusă de George Grigoriu special pentru timbrul vocal al artistei, iar în anul 1960 a debutat la Televiziunea Română. Ulterior, piesa „Chemarea Mării” a bătut toate recordurile de vânzare Electrecord în 1961.
De-a lungul anilor, 65 de compozitori şi-au încredinţat creaţiile artistei. Margareta Pâslaru şi-a creat un repertoriu divers, ce i-a permis să îşi extindă paleta interpretativă, la care s-au adăugat şi şlagăre internaţionale. Mult iubita cântăreaţă a evoluat ca actriţă de teatru şi film, a abordat muzica populară la îndemnul Mariei Tănase, a compus muzică şi text. Despre cariera sa compozitorul şi orchestratorul Andrei Kerestely spunea în anul 2017: „Avem de-a face cu un artist foarte efervescent. Compune în continuare şi este foarte, foarte activă”.
Everybody love somebody…
Railway station
N-ai să crezi…
Agatha Christie’s job
Cum au devenit toți locuitorii de pe o mică insulă italiană suspecți într-un dosar al Poliției. Intriga demnă de romane polițiste
Zeci de furturi planificate meticulos pe o insulă izolată i-a transformat pe toți locuitorii în potențiali suspecți. Trei polițiști sunt implicați într-o anchetă care pare desprinsă din romanele Agathei Christie, menită să rezolve misterul de pe Capraia, o insulă din largul Toscanei cu doar 200 de locuitori.
Primarul insulei, Marida Bessi, a declarat pentru Corriere della Sera că deja au început să apară fisuri în comunitatea altfel unită, iar locuitorii pe care îi leagă prietenii vechi au început să se privească cu suspiciune.
Majoritatea furturilor, din case și magazine, au avut loc în cursul acestei ierni, când pe insulă nu au fost turiști. Insula se află mai aproape de Corsica decât de Italia continentală și poate fi accesată doar cu barca, dacă vremea o permite. În cel mai recent incident, hoții au dezactivat camera de supraveghere dintr-un magazin de tutun și au furat 60.000 de euro din seif.
De asemenea, hoții au pătruns în casa viceprimarului, Fabio Mazzei, în noiembrie, și au plecat cu un seif care conținea bani și bijuterii, care fusese ascuns în mobilier. „Este un lucru foarte trist pentru că există sentimentul că ai un hoț în familie”, a spus Mazzei. „Au lovit în ziua potrivită, deoarece știau că mă duc la Pisa, într-o vizită. Cine a intrat știa bine casa”.
Majoritatea locuitorilor își păstrează banii acasă, deoarece singura bancă de pe insulă a fost închisă anul trecut. Camera de supraveghere din piața centrală a insulei a fost spartă, iar acest fapt se dovedește a fi un alt obstacol în cadrul anchetei.
Ancheta a dat până acum multe teorii, dar nu există indicii, a spus Bessi. „Cei trei ofițeri de poliție ai insulei sunt foarte buni, fac tot ce pot”, a declarat ea pentru presa italiană. „Dar ar trebui să aibă mai multe instrumente de investigație”.
Două treimi din insula de 19 km pătrați a fost ocupată de o colonie penală până în 1986, iar locuitorii au trăit pașnic până la furturile recente. Populația crește la aproximativ 4.000 în timpul verii.
„Riscul este ca sentimentul de comunitate solidă pe care l-am avut întotdeauna să fie deteriorat”, a mai spus Bessi.
Mihail stories 