Ultraviolet light can kill the novel coronavirus – COVID-19

uv light kill corona

According to the latest guideline on the diagnosis and treatment of the novel coronavirus released by the National Health Commission, the virus is sensitive to ultraviolet light and heat, so ultraviolet radiation can effectively eliminate the virus.

According to the guideline, indoor spaces should be disinfected with ultraviolet light with an intensity of over 1.5 watts per square meter. A UV lamp can disinfect objects within one meter for at least half an hour.

Longer exposure to radiation is needed when the temperature indoors is below 20 C or above 40 C and relative humidity is over 60 percent.

A room should be ventilated after UV disinfection, and people are suggested to enter the room half an hour later.

Although UV is effective in killing the virus indoors, UV lamps should not be used to sterilize hands or other areas of skin, as the radiation can cause skin irritation.

Khmer Times

Conform celor mai recente informații privind diagnosticul și tratamentul noului coronavirus comunicate de Comisia Națională de Sănătate, virusul este sensibil la lumina ultravioletă și la căldură, astfel încât radiațiile ultraviolete pot elimina eficient virusul.

Conform acestora, spațiile interioare trebuie dezinfectate cu lumină ultravioletă cu o intensitate de peste 1,5 wați pe metru pătrat. O lampă UV poate dezinfecta obiectele într-un metru timp de cel puțin o jumătate de oră.

O expunere mai lungă la radiații este necesară atunci când temperatura în interior este sub 20 C sau peste 40 C și umiditatea relativă este mai mare de 60%.

O cameră trebuie ventilată după dezinfectarea UV, iar oamenilor li se recomandă să intre în cameră o jumătate de oră mai târziu.

Deși UV este eficient în uciderea virusului în interior, lămpile UV nu trebuie utilizate pentru sterilizarea mâinilor sau a altor zone ale pielii, deoarece radiațiile pot provoca iritații ale pielii.

Evidence for an exotic dark matter candidate falls flat

Dark matter might still be made of sterile neutrinos — but scans of our own galaxy couldn’t find the supposed signals proving the connection.
MilkyWayGalaxy1024x662
Astronomers searched the Milky Way for a specific X-ray signal that would suggest the existence of a hypothetical particle called the sterile neutrino, which is a proposed candidate for dark matter.
NASA

Despite knowing dark matter is out there, astrophysicists are still missing one critical detail. “We know where it is and how much of it there is, but we don’t know what it is,” says Ben Safdi, an astrophysicist at the University of Michigan.

Some think this mysterious substance is made of hypothetical subatomic particles called sterile neutrinos. Unlike regular neutrinos, which interact via both gravity and the weak nuclear force, sterile neutrinos would only interact via gravity. And that seems to be the exact same rules of engagement that dark matter follows.

For this reason, some astrophysicists have spent the past few years searching for X-ray signals that would be produced if sterile neutrinos were decaying into normal matter as hypothesized. If such X-ray signatures were found, they would suggest sterile neutrinos are a (if not the) elusive source of dark matter. And since 2014, an unexplained X-ray emission line uncovered in a number of other galaxies has kept some astronomers hopeful we might be close to finally finding a fitting candidate for dark matter.

However, after sifting through 20 years’ worth of data from the darkest, blackest regions of our own Milky Way in search of that special X-ray signal, Safdi and his research team failed to find it. That means there is currently no experimental evidence that dark matter is made of the sterile neutrino, Safdi and his team concluded in their work, published in Science. After all, if the extragalactic X-ray signal were produced by dark matter (specifically the decay of the sterile neutrino), and the Milky Way is full of dark matter, then we also should spot the signal in our own galaxy, too.

 

Astronomy Magazine

Astronomii au scanat Calea Lactee după un semnal specific de raze X care ar sugera existența unei particule ipotetice numite neutrino steril, unul din candidații propuși pentru materia întunecată.
Deși știu că materia întunecată este acolo, astrofizicienilor le lipsește încă un detaliu critic. „Știm unde este și cât de multă există, dar nu știm ce este”, spune Ben Safdi, astrofizician la Universitatea din Michigan.

Unii cred că această substanță misterioasă este formată din particule subatomice ipotetice numite neutrino-uri sterile. Spre deosebire de neutrinii obișnuiți, care interacționează atât prin gravitație cât și prin forța nucleară slabă, neutrinii sterili ar interacționa doar prin gravitație. Și asta pare să fie exact aceleași reguli de implicare pe care le respectă materia întunecată.

Din acest motiv, unii astrofizici au petrecut în ultimii ani căutând semnale cu raze X care ar fi produse dacă neutrinoii sterili s-ar descompune în materie normală, conform ipotezelor. Dacă s-ar găsi astfel de semnături cu raze X, ei ar sugera că neutrinii sterili sunt o sursă evazivă (dacă nu) de materie întunecată. Și din 2014, o linie de emisie de raze X neexplicată descoperită într-o serie de alte galaxii a ținut unii astronomi să spere că am putea fi aproape de a găsi un candidat potrivit pentru materia întunecată.

Cu toate acestea, după ce am trecut de 20 de ani prelucrând date din cele mai întunecate și negre regiuni ale propriei Căi Lactee în căutarea acelui semnal special de raze X, Safdi și echipa sa de cercetare nu au reușit să-l găsească. Asta înseamnă că în prezent nu există dovezi experimentale conform cărora materia întunecată este făcută din neutrino steril, Safdi și echipa sa au încheiat în lucrarea lor, publicată în Science. La urma urmei, dacă semnalul de raze X extragalactice a fost produs de materia întunecată (în special de degradarea neutrinului steril), iar Calea Lactee este plină de materie întunecată, atunci ar trebui să localizăm și semnalul în propria noastră galaxie.

De, ghinion!

 

Ne-am ratat, fraților!

Se conturează o criză mondială de prezervative, odată cu închiderea celui mai mare producător

prezervative

O criză mondială de prezervative se conturează, a anunțat cel mai mare producător de mijloace contraceptive din lume, după ce măsurile impuse de pandemia de coronavirus au obligat compania să oprească producția, informează FMT News, care citează Reuters.

Compania Karex Bhd din Malaezia realizează 20% din producția mondială de prezervative, iar cele trei fabrici deținute în țara asiatica au oprit producția în urmă cu zece zile, din cauza măsurilor adoptate de guvern pentru evitarea răspândirii epidemiei de coronavirus.

Asta înseamnă deja un deficit de 100 de milioane de prezervative pe piață, distribuite în mod obișnuit de mărci precum Durex. Pe lângă cele care ajung în magazine, o parte din prezervative sunt realizate pentru sisteme naționale de sănătate sau pentru programe internaționale.

„Ne vom confrunta cu o criză de prezervative la nivel mondial, ceea ce va fi înfricoșător”, a declarat Goh Miah Kiat, CEO Karex, pentru Reuters. „Grija mea este că pentru programele umanitare din Africa criza nu va dura două săptămâni sau o lună. Ar putea dura câteva luni”, a adăugat acesta.

Malaezia este mai afectată țară din Asia de Sud-Est, având peste 2.161 de cazuri de coronavirus confirmate și peste 26 de decese. Starea de alertă impusă de autorități va rămâne instaurată cel puțin până pe 14 aprilie.

Alți mari producători de prezervative se află în China (unde a izbucnit epidemia și mai multe fabrici au fost închise), India și Thailanda – unde numărul infecțiilor continuă să crească.

Goh a spus că producătorul de prezervative Karex încearcă să obțină de la guvern dreptul de a funcționa în anumite condiții. Malaezia permite altor producători de bunuri esențiale să își deruleze activitatea cu jumătate dintre angajați.

 

Pens in my bath caddy — psychologistmimi

I will admit I’m a bit anxiety-riddled. And, let’s be clear that’s an understatement. I question my daily decisions. Hope things will turn out ok. But I also very clearly understand that hope can’t be a decision-making factor. My brain feels like it is on fire. My chest does as well. We are inundated in […]

via Pens in my bath caddy — psychologistmimi

Voi recunoaște că sunt full de anxietate. Și să fie clar că e o afirmație modestă. Îmi pun la îndoială deciziile zilnice. Sper că lucrurile se vor reveni la normal. Dar, de asemenea, am înțeles foarte clar că speranța nu poate fi un factor în luarea deciziilor. Creierul meu se simte ca și cum ar fi în flăcări. Și pieptul meu la fel. Suntem asaltați sistemul de asistență medicală.

Înainte de toate astea am fost să fac o baie de noapte ca un ritual al meu de stres-alinare. Am citit. M-am uitat la emisiuni tv. Ba chiar am lucrat în timp ce sunt în cadă. Nu este ideal și merge în contradicție cu obiectivul stabilit: baie de relaxare. Desigur, preiau și apelurile de la serviciu.

Vai! Cu toate acestea, în ultima vreme am lucrat constant de la răsăritul soarelui până la noaptea târziu. Prin urmare, nu am avut parte de îmbăierile mele care să-mi ușureze stresul zilnic. Asta îmi accentuează starea de tristețe.

Am reușit să fac o baie noaptea trecută. În timp ce mă strecor în apa caldă, mi-am îndreptat privirea spre caseta cu ustensile de baie. Am chicotit. În ea erau câteva pixuri. Nu-mi amintesc să fi lăsat pixurile alea acolo. Nu-mi amintesc să fi luat notițe în timp ce eram în baie. Nu era nici un carnețel de note acolo.

De ce vorbesc despre pixuri în cada mea? Pixurile simbolizează cât de puțină ușurare există cu adevărat în aceste zile. Nici măcar nu-mi amintesc să fi trebuit să mâzgălesc. Pixurile nu sunt distractive. Îmi petrec prea mult timp luând note pe tot parcursul zilei. Trebuie să las pixul jos, cândva.

Lost in the shadows of my past

Fiecare dintre noi a simțit acel sentiment rece cel puțin o dată în viața noastră: gândul care face corpul nostru să tremure și ne lasă cu nopți nedormite fără de sfârșit. Atunci când stăm inactivi cu orele, creierul nostru, lăsat slobod, începe să readucă înregistrările din trecut ale amintirilor noastre, care erau ascunse adânc de către oroarea rușinii, suferințelor, regretelor și a eșecurilor. Subterfugiile pe care le folosim, îndeobște, pentru a ne sustrage, par să se răzbune și să ne înconjoare amenințătoare atunci când suntem singuri.

Cât de ironic este faptul că ne credem atotștiutori și totuși rămânem un mister pentru noi înșine.

Când ne-am trezit în miezul nopții gândindu-ne la trecutul nostru pe care l-am fi putut schimba, uneori doar cu un cuvânt, o parte din noi continuă să recite aceeași pagină a aceluiași capitol în fiecare zi, ajungând la aceeași concluzie, și asta pentru ce? Doar în a ne auto asigura, încă odată și încă odată, că n-am fi putut schimba nimic, că decizia noastră de atunci a fost corectă și că noi nu am greșit ci a fost doar o conspirație universală?

Atunci când ținem de ceva pentru mult timp devine un obicei și ni se pare că dreptatea e întotdeauna de partea noastră. Dar apoi, prietene, ceea ce vedem este mirajul unei fericiri care este acoperită doar de  panglicile frumoase ale fanteziei. Chiar dacă le-am putea descâlci pe unele, vom constata că avem totuși mâinile legate, trecutul rămâne trecut.

Amintiți-vă că există o lecție în toate, nopțile care ne-au lăsat sfârșiți ne-au făcut să rămânem stabili până dimineață. Și ororile care ne-au bântuit în visele noastre ne-au făcut suficient de puternici pentru a riposta.

Deci, spune-mi doar un lucru: poate trecutului nostru agitat să ne oprească de la a merge înainte? O să ne lăsăm copleșiți de fiecare dată? Se pare că nu, așa că de ce să suferim pentru trecutul pe care l-am lăsat în urmă și de ce nu prețuim viitorul care este plin de surprize?

„Pentru cei înțelepți, noblețea stă în inima cu o conștiința curată”

Iar în cazul în care vă simțiți din nou pierduți, amintiți-vă să nu mai fiți neajutorați, să stați drept pentru că meritați ce e mai bun.

Merităm să fim versiunea noastră cea mai bună.

Avatarul lui Shubhi RawatPerception

Each one of us have felt that cold feeling at least once in our life,

the thought that makes our body shiver

and leaves us with sleepless never ending nights.

When we sit idle or hours, our brain starts to stimulate the past records of our memories which are diluted in the horrors of shame, heartbreaks, regrets and failures. Things that we use to evade seems to surround us when we’re alone.

How ironic the fact is when we state that we know the world and yet we remain a mystery to ourselves.

When we’re up till midnight thinking about our past that we could’ve changed, a part of us that keeps reciting the same page of the same chapter everyday, coming to the same conclusion and for what ? Just to make sure we’re precise about our decision to be true?

Holding onto something for long becomes a…

Vezi articolul original 172 de cuvinte mai mult