Sau cum să împrospătezi un sânge subțiat:

Mai întâi pornești niște războaie devastatoare care să ducă la o drastică selecție naturală  și producă masive migrații de populații.

Când cei  mai sănătoși și mai determinați au ajuns în număr suficient, arunci c-un virus agresiv, selectiv în alegerea victimelor, făcându-se astfel triajul final dar și stopându-se avântul migrator a celor mai slabi sau bolnavi rămași în urmă.

Experimentul s-a dovedit, până acum, a fi un fiasco parțial dar, desigur, urmează etapa studiului de caz și se vor trage învățămintele pregătitor necesare pentru soluția finală!!!

Adică, care pe care… Iar eu, mai limbricoi că așa m-a fătat mama, am făcut un dans erotic cu o prospătura d’asta exotică.  Era mică dar insistentă !!!

O uimire ce te cuprinde privind de jur împrejur: Limbrici, tenii….oxiuri.

Zici că-i cunoști, că te știi cu ei: cu un limbric pe la vreo 6 luni, o cunoștință întâmplătoare, așa prin laptele matern, de prin tetina cu care, tata a frecat-o pe mama ca să-mi facă un frate.  Și pe ea, doamna tenie o știi, ești sătul de ea, de când v-ați cuplat suge tot. S-a instalat comod între sufragerie și serviciu și te suge, insațiabil, te suge, dihanie și tu nu știi că se rupe în bucăți și-i va suge și pe ăilalți, papagalilor, iar când începe a vă mânca în cur vă văitați de noi, oxiurii, carele ne bucurăm și noi cu ce rămâne…. Și vine câte-o tricocefaloză exotică d-asta dom’le, de s-a plimbat gratis din Gabon în România pe-un ananas sau o portocală, că nici în cur nu mai avem tihnă.

Plecăm în pribegie…

Prea multe amintiri nu am. Ştiu doar că m-a luat un frig groaznic şi cum de-astea am mai păţit, până să dau ochii peste cap, am apucat să sun. Tremurând şi simţind că mă umflu m-am urcat în salvarea care a venit prompt, după care s-a rupt filmul.

Când am făcut ochi, primul lucru pe care l-am simţit a fost mirosul, inconfundabilul miros de spital : dezinfectancte, dejecţii şi transpiraţie grea, de frică de moarte.

Dau să mă foiesc, perfuzii. Oops!!! Fac ce fac şi de astea nu scap, de ani de zile maţele astea mă urmăresc mereu, cu un fel de parşivenie adâncă. Privirea se focalizează pe o crupă rotundă, bine strânsă într-un sarafan alb: Oops!!! dau a zice dar iese doar un „wow” anemic. Nici restul nu e de aruncat. Mă priveşte de parcă nu mi-a dat ţâţă îndeajuns:

– Te-ai sculat!

– Nu ştiu, gâjâi, cu ochii la balcoanele generoase, vezi de-o probă…

Tresare, se apropie de pat. Mâna ei se ridică şi zic că o să-mi tragă o palmă. Nu. Mă caută doar la frunte:

– Ai temperatură.

– Cum te cheamă?

– Angelica…

– Ce-am?

– Te-ai infectat cu un parazit tropical.

– ????

Adorm instant.

Perfuziile mă ustură. Mă enervează un nefericit care povesteşte concentrat, nişte chestii banale, la o gaşcă ad-hoc, dar cel mai tare mă enervează plosca de plastic de sub cur, care nu-i aşezată bine şi-mi intră în carne.

Vizita. Doctoriţa mă priveşte ca pe un rahat uitat în ploaie:

– Nu aveţi asigurare de sănătate, va trebui să vă externăm.

– Foarte bine. Deja am început să mă împut aici. Am asigurare MediHelp. Poate calculatorul vostru a luat și el o tropicală de-asta.

Se uită şi mai scârbit la mine. Adică s-a uitat la mine ca la duşmanul ei personal şi eu nu-s prea dus la biserică:

– Ce te holbezi la mine. N’o să-ţi stau în genunchi cu plicu’n gură? Vreau obiectele mele personale. Portofelul şi telefonul. În portofel am cardul și vreau să-i sun să explic ce am pățit. Presupun că nu i-ați contactat…

Face stânga’n prejur și iese cu o demnitate ofuscată.

Între timp cota mea de piaţă, în salon, a crescut spectaculos.

Apare o asistentă supraponderală care dă să se apropie de mine. Nu mă citesc la început, dar când văd că trage de perfuzii îmi ies complet din pepeni:

– Cocoană, dacă te atingi de alea…  Eu, îţi garantez, că nu o să mai schimbi decât rolele de hârtie igienică din closetul gării.

Dihania ştie ceva căci se îndepărtează.

Vine un sanitar cu portofelul şi telefonul, trase într-o pungă de plastic și mirosind a dezinfectant. Mă uit. Nimic lipsă. Într-un fund de portofel pe o chestie mai dosită am 100 de euroi. Îi zâmbesc şi-mi răspunde complice. Deci se poate.

Am scăpat de ploscă şi mai am doar două branule ca să mă poată răstigni când vor. Tot corpul mă furnică dar asta-i o senzaţie cunoscută: ultima oară când m-a înţepat o viespe mi s-a pocnic carnea pe la încheieturi.

Mă ridic în cur.

20 de paturi aliniate milităreşte. Mă uit la tavan, la ferestre…

– Măi fraţilor da’ unde suntem ? Ăsta-i Preventoriul TBC.

– Da, dom’le. Nu mai e loc la infecţioase. Au reamenajat aici o secție.

– Atât de mulți?

– Un lot de fructe tropicale infestate… Ouăle infestante sunt înconjurate de o coajă grasă astfel că embrionul rămâne viu atât la temperaturi ridicate cât și la îngheț. Contaminarea umană se face prin ingestia ouălor embrionate prezente pe fructele sau legumele contaminate. În circa 8 zile de la ingerare larva iese din ou și penetrează mucoasa duodenului. Simpomele în faza întâi sunt greața, constipația, febră, amețeli, sistemul imunitar o ia razna…

– Eu am crezut că am făcut un șoc anafilactic… le cam cu astea. Dacă văd o viespe parcă văd moartea în persoană.

– Primii pacienți cam așa au fost diagnosticați iar până s-au clarificat și au binevoit a trimite mostre de fecale la București, totul s-a transformat într-o infecție nozocomială. În faza a doua larva migrează în tractul digestiv localizându-se în cec…

Brusc în stern se urneşte o durere aprinsă, ca o flacără, care-mi cuprinde apoi pântecele. Mă lasă genunchii…

– Faza a doua, faza a doua, mai aud …

Belesc un ochi . Acum sunt într-o rezervă de două paturi. Aha, gândesc, n-am aruncat cu bani degeaba. Văd o bucă, bine strânsă în sarafan:

– Anjelica…

– Delirezi? Taci şi nu te mişca.

– Te iubesc ca pe primul nor alb și bucălat apărut dimineața pe cer, așa ca tine, acum, iar când boarea vântului te-a aruncat în braţele mele…. Auuu!!! Ce-i asta? Doare….

– Gentamicină… pe boarea vântului!!!

Realizez că sunt pe burtă.

– M-ai dezvirginat… hoaţo!

Linişte. Dau de mă întorc şi ameţesc. Nu e Anjelica. Ceva și mai promițător. O mână în mănuşi chirurgicale îmi strînge fălcile:

– Mai bine te-ai gândi la maţe… Și cine-i Anjelica?

Eternul feminin.

– Sor’ta geamănă!

A satellite observatory launched into space in April has returned its first images of distant galaxies, a promising sign as it begins a search for planets beyond the solar system.

Consider this incredible shot of the Large Magellanic Cloud ( right ) and the bright star R Doradus ( left ):

The mission, called TESS, for Transiting Exoplanet Survey Satellite, and operated by scientists at the Massachusetts Institute of Technology, will use all those stars to find distant planets.

NASA/MIT/TESS. An image of the Large Magellanic Cloud taken by TESS.

Astronomers have used stars to help them spotlight planets since at least 1639, when Englishman Jeremiah Horrocks was able to predict and observe the planet Venus moving between the earth and the sun. The “transit of Venus” became critical data for 18th century astronomers, and the work of their descendants proceeds along similar principles. The four cameras on TESS will track distant stars to see if they briefly dim while unknown planets pass in front of them, adding to our catalog of astronomical bodies.

The picture above is just one of twelve images collected during the satellite’s first observations. Here’s the full set, with some notable stars labeled by the astronomers:

NASA/MIT/TESS. The full strip of images taken in a thirty-minute period on Aug. 7 2018.

In the next two years, it will monitor 26 sectors of the sky like that for 27 days each, mapping about 85% of the sky. Every two weeks, it will swing close enough to earth to transmit its data back to the scientists, before its orbit takes it back out for an unimpeded view of the universe. The stars it is focused on are 30 to 300 light years from earth; the closest star to earth, Alpha Centauri, is 4.4 light years away.

The scientists hope to identify thousands of planets, and perhaps of most interest, 50 rocky planets with characteristics similar to the earth. Once found, more detailed investigations can be made of these distant planets to understand what they are like.

Un observator satelit lansat în spațiu în aprilie a returnat primele imagini ale galaxiilor îndepărtate, un semn promițător în timp ce începe căutarea planetelor dincolo de sistemul solar.

Luați în considerare această imagine incredibilă a Cloud Magellanic mare (dreapta) și steaua strălucitoare R Doradus (stânga):

Misiunea, numită TESS, pentru Satelitul de Supraveghere a Exoplanetelor tranzitante, și operată de oamenii de știință de la Massachusetts Institute of Technology, va folosi toate aceste stele pentru a găsi planete îndepărtate.

Astronomii s-au folosit de stele pentru a-i ajuta să descopere planetele din 1639, când englezul Jeremiah Horrocks a reușit să prezică și să observe planeta Venus mișcându-se între Pământ și Soare. „Tranzitul lui Venus” a devenit un exemplu pentru astronomii din secolul al XVIII-lea, iar munca urmașilor lor se desfășoară pe principii similare. Cele patru camere de pe TESS vor urmări stelele îndepărtate pentru a vedea dacă acestea se estompează pentru scurt timp în timp ce planete necunoscute trec în fața lor, adăugând la catalogul nostru de corpuri astronomice.

Imaginea de mai sus este doar una dintre cele douăsprezece imagini colectate în timpul primelor observații ale satelitului. Iată setul complet, cu unele stele notabile etichetate de astronomi.

În următorii doi ani, acesta va monitoriza 26 de sectoare ale cerului de genul asta pentru 27 de zile fiecare, cartografiere aproximativ 85% din cer. La fiecare două săptămâni, se va fi suficient de aproape de Pământ pentru a transmite datele sale înapoi la oamenii de știință, înainte ca orbita sa ia-o înapoi pentru o vedere neîngrădită a universului. Stelele pe care se concentrează sunt la 30-300 de ani lumină de pământ; Cea mai apropiată stea de Pământ, Alpha Centauri, este la 4,4 ani lumină distanță.

Oamenii de știință speră să identifice mii de planete, și poate de cel mai mare interes, 50 de planete stâncoase cu caracteristici similare cu pământul. Odată găsite, pot fi făcute investigații mai detaliate ale acestor planete îndepărtate pentru a înțelege ce sunt.