Ghici cine pică la cină

Vezi tu, Costică. Viața asta-i ca un ghem smotocit de doi motani nebuni. Ai prins un capăt, mâncă, nu te holba la mine, așa… de-ai prins un capăt te-ncleștezi pe el și începi să tragi. S-a gătat? Ai belit-o, da’, dacă-n ultima zecime de secundă întinzi gheara și agăți alt fir, o mai duci… Nu te râde, mâncă-nainte!

Fii atent: 

  Mi-o adus un amic niște guvizi, tocmai ce venise de la mare că de, mare pescar… și, cum mă agitam în jurul grătarului, ca noi mai devreme, odată se tulbură aerul și simt că mă ia cu frig. De-a dreapta și de-a stânga, adunându-și grijuliu aripile de liliac pe schinare, mă trezesc cu două dihănii tuciurii, cu un cap mai ‘nalte ca mine și cu ochii roșii.

− Ce-i cu voi, mă?

− Miroase a draku’!

−Miroase, miroase-a pucioasă de-mi pică păru din nas, mă burzuluiesc.

−Neee… nu ne aburești! Miroase peștele pe care l-ai pus la grătar. Tocmai luam un viraj cu o ischiteală la baba Avădanei când am intrat direct în fum, mai să leșinăm…

− Și? Ce-i la mine? Cantină de ajutor social?

− Ciocu’ mic, c-am lăsat Moartea de proastă’n drum, și acu’ apare. Dă la peștele ăla că de nu, murim cu toții!

 Ce mai puteam a zice:

− Atacați!

Simt iar un val de frig.

 Cam rablamentată, cu o sutană  jegoasă, ținându-se din greu de-o coasă ruginită, întinde un deget scheletic:

− Ahaaa! V-am găsit… Da’ ce-mi faceți motanilor?

− Mirosea cumplit, patroană!

− Nehaliților! Amușinează îndelung, nemulțumită, caută prin sutană pân-ce găsește o batistă jegoasă și-și suflă îndelung nasul apoi ischitește din nou:

− Nu simt nimic!

Mă bag în seamă:

−Oi fi având guvid?!

‒ Ptiu, ucigă-l toaca! Da-i de la cripta de hodină. O cam tras mucegai.

‒ Așa zic toți. Vezi să nu te scoată din spital pe geam cu furtunu-n gât. Da’ ție-ți plac d-astea, flăcări, fum, ai fi de-a casei… Eee, acuma’ dacă tot ai luat virajul mai larg, mai las-o pe Avădanei o țâră. Ia dă chestia aia… o punem colea de după ușă, să nu se rănească careva, șezi blând, colea pe taburetul aista, așa! Bei un rachiu?!… Arde mai ceva ca flăcările iadului! Mai am niște ardei umpluți cu smântână, de să te lingi pe falange și-un Nohan alb, de doi ani… Sănătate curată! Că nu-mi place cum arăți!

Ș-așa so-nbătat Moartea de-o plecat pe trei cărări, sprijinită de ăi doi, și ei chitrofoniți bine, de-o uitat de Avădanei, care cred că ne-ngroapă pe toți.

C-așa-i cu viața asta, măi Costică, îi ca un ghem smotocit de două mâțe nebune.

Să râdem cu… duioșie

Imagine
A child from kindergarten is trying to put on his little booties and, as he fails, he asks the missus for help. With great effort, after 5 minutes, the educator manages to put the child’s boots on her feet, and the child says: „Missus, but are inverted.” After another 10 minutes of torment, the educator manages to remove the little boots from the child’s feet and put them back correctly, and the child says: „These boots are not mine.” Instead of yelling at the child, „Why didn’t you tell me before ?!” the kindergarten teacher bit her lip and, once again, struggled to remove the boots from the child’s feet. „These are my brother’s boots, but my mother told me to wear them today.” Full of patience and keeping a smile on her face, the kindergarten teacher struggles for another 5 minutes to put the booties on the little child and then says: „And now, where are your gloves?” You have to put them on your hands when you go out. ” „I put them in my boots so I wouldn’t lose them!”

Prea tare!!!

Believe it or not! Drunk man, reported missing, participates in the search for himself

Bayhan Mutlu, de 50 de ani, din Cayyaka, un sat din apropierea orașului Inegol, provincia Bursa din Turcia a fost la un chef cu amicii și, cherchelit, s-a rătăcit în pădure. Prietenii au fost sunați de către soția îngrijorată așa încât au hotărât să sune la „Persoane dispărute” și a început o căutare de amploare prin pădure.

Multu, a auzit și el că cineva este dat dispărut și s-a alăturat unei echipe de căutare, desigur, una din care nu făceau parte și prietenii lui.

După ore de căutări aceștia a început să-l strige pe nume, iar Multu a răspuns:

– Sunt aici! Sunt aici!

Poliția și-a dat seama că bărbatul pe care îl căutau s-a alăturat propriei căutări și i-a oferit o plimbare acasă, împreună cu o amendă grasă pentru inducerea în eroare a poliției, pe care acesta a contestat-o declarând că el a fost de bună credință și chiar a vrut să ajute la găsirea persoanei dispărute.

jpg