– Da! Marie, tu ești? Hai, intră!
– Văleu, că tare mă dor șalili… nu-mi pui și mie o ventuză?
– Le-am dat lu’ fimeia lu’ Călimac să-i pună lu’ baba aia… de-o are-n grijă, le-aduce luni.
– Da’ , barem două, trei lipitori, acolo.
– Sunt colac pe fundu’ borcanului, de aseară, de când l-a adus Vasiloaica pe barbată-su, rupt în freză, de i-am luat sânge.
Schimb apa la trei ore și tot a rachiu pute. Îs țeapen de bete.
– Da’ châinos te-ai facut, ieri ai fost la Pândaru cu pomană, da’ la mine nu te-ai gândit!
– Păi, era Merțanu’ ăla argintiu în față la tine… Ți-o venit fecioru’. Am zis să nu deranjez…
– Eee… O venit după canapeaua aia , la care te uita-i și tu…
– Și?
– A luat-o și pă aia….
– Nu pune la inimă, hai să-ți fac o frecție cu Diana și poate punem și două- trei lipitori.
Să facă schimb de experiență…
***