Ochii lu’ Dobrin

 

  Pofteam mai de mult dar încă nu se atinsese punctul culminant…

  Tocmai ce-a trecut un amic pe la mine :  vitamine, frate, că te văzui cam anemic, portocale, banane, kiwi și o lămâie care declanșează cursul evenimentelor.  

  Conserva de șprot în sos tomat, p-asta chiar nu știu cine mi-a adus-o da’ stă de vreo trei săptămâni, provocatoare, pe raftul de sus de la frigider.

  Intru în fibrilații, ca întotdeauna când mă pălesc pofte insațiabile: piperul, sarea, pâinea… fac organizare de șantier și… precum Howard Carter, desfac capacul minunăției.

  Mirosurile mă subjugă. Presar piper și sare, storc din lămâie și atac cu lingurița și bucățica de pâine.

  Deliciul e total.

   În fundul conservei mai pare a fi ceva. Trag încet și, când să iasă la lumină,  se uită la mine…

   Se uită la mine cu niște ochi mici și albaștri.

    – Hâu!

                                                            *

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s