La ganglionul nervos

Mă duc la doctorița mea. Mă învârti, mă sușești, șâ mă pipăie pi la gâlci:

− Ai ganglionii cam umflați, constată pe un ton dojenitor.

− Foarte bine, exclam eu.

− Cum să fie bine? se burzuluiește.

− Păi îi bine. Gândește-te cum ar fi fost să fiu adus cu ei dezumflați: nu puneai de-o autopsie?

                                                                                      ***

Lasă un comentariu