Noiembrie (I)
În dimineața asta m-am trezit
în miros de frunze arse.
Culcușit în coconul plăpumii,
lent, simțimdu-mi nervii,
mă întind de-mi pârâie oasele.
” Oooo, viață bună.
Ooo, tu viață rea,
m-ai smuls, iar din visele mele.”
Bucătăria se întunecă când
melancolic îmi beau cafeaua.
Un nor de ciori tocmai a trecut,
iar Dingo latră prețios: Ham!
− Fii calm. Îți dau acum dejunul.
Motanii sar pe mine.
E bine că încă au pe cine.
Afară o nucă-mi pică fix în cap.
Semn că cineva, undeva,
Se gândește la mine!
Noiembrie (II)
Stau cuminți, cu mâinile în poală
și mă privesc cu ochi de ciute.
− Hai! Boarfa jos!
Ați vrut fotografii artistice
doar n-ați venit la RMN,
Ce… plm.
Noiembri (III)
Echinocțiul mă rupe în felii egale
Una ție, alta ei
Și chiar nu știu, prin vânt și ploi,
Egale fiind
Mister și poate c-am să caut alte căi
O lună plină, blondă, senzuală
Care să mă bage-n boală
Sau o eclipsă neagră, neagră,
Contrast cu pielea mea cea albă,
Ori o rusoaică arzătoare care
Siberii-mi toarnă-n poală,
Ori sfârcuri roz cu ochi pieziși
Gheișe cu ochi aurii?
Doar voi, mici dihănii,
nici albe și nici negre
Sunteți a mele mici eclipse parțiale
de Lună și de Soare…
Nu râdeți, citiți înainte!
***
Mihail stories 