Bun de tipar

Am onoarea de a vă anunța că volumul doi din Antologia de Povestiri SF „Vieți importante” se află pregătit de întrupare.

Imagine

Cu o prefață a colegului și prietenului meu întru „suferințe literare” Ovidiu Bufnilă și postfață semnată de către domnul Lucian Bureriu acest volum include 11 povestiri publicate în mediul online în perioada 2018-2019.

Tu ai răspunsul

 Poate că ai deschis deja această carte. Poate că ai răsfoit-o. Să vedem, să ghicim, să intuim cine ești tu. Trebuie să fii, înainte de toate. Adică trebuie să exiști. E tocmai ceea ce îți transmite Mihail Toma. E un mesaj firesc, tandru, prietenesc.

Poate că ești unul dintre personajele lui. De ce nu? Fiecare om are o poveste a lui care poate fi subiectul unei povestiri sau al unui roman. Așa că tocmai ai deschis această carte. Aș fi în stare să pun pariu că pur și simplu ai răsfoit-o. Așa, răsfoind, ai văzut crâmpeie din povestirile lui Mihail Toma. Și, ceva anume, ți-a atras atenția. Poate un sunet? Mihail Toma construiește sunete reale, ficțiunea lui are un sunet anume.

Citești în gând, desigur. Și, undeva, printre neuronii tăi, se naște, se înfiripă muzica scrisă de Mihail Toma. Personajele lui vorbesc în fel și chip și tu le auzi vocile. Personajele lui povestesc cu însuflețire și tu le auzi povestind. Desigur, ai putea să faci orice altceva. Dar dacă ai deschis această carte, ai libertatea de a citi mai departe. Poți citi în toate felurile.

Mihail Toma nu te ține țintuit, ai o libertate anume, stranie, de a citi povestirile lui.

Dar și construiește un univers paralel în care poți naviga fără doar și poate. În acest univers paralel, straniu, timpul este pulverizat. Personajele se joacă pe canavaua timpului în fel și chip, cu dezinvoltură, ștrengărește uneori dar și grav, cu îngrijorare.

Personajele lui Mihail Toma trec prin crize de identitate, se confruntă cu situații insolite, își pun întrebări. Exact ca și tine. Chiar dacă nu o mărturisești. te identifici cu aceste personaje care au o stranietatea a lor, o șugubenie sau un amoc.

Oamenii lui Mihail Toma interferează cu mașinile, pretutindeni. E un risc. E o asumare. E o aventură. Mașinile sunt prezente în viața ta, nu? Mașini, mașinării. Din acest punct de vedere, ești aidoma acestor oameni din această carte. Citind și iar citind, ai senzația, la un moment dat, că oamenii lui Mihail Toma se desprind din universul ficțional și o pornesc pe străzi. Ei o pornesc pe străzi chiar acum și se întâlnesc cu tine. Tu care ești aici, acum. Ce ar trebui să înțelegi? Care este timpul tău real? Ar putea fi răspunsul în această carte? De ce nu? Mihail Toma vorbește foarte bine despre percepții. E un univers țâșnit din percepții.

Tactilul are un rol fundamental în această carte. Realitatea, spune Mihail Toma este o chestiune de atingere. În toate paginile cărții simți asta. În ce fel? Fiecare răspunde pentru sine. Fiecare are răspunsul tău. Nu e o carte obișnuită. Nu e o carte a descrierii cum nu e nici o carte a narațiunii. E un fel de palpitație ficțională.

Mihail Toma nu povestește pur și simplu, nu lucrează cumva la un tablou. Ar fi pre ușor, prea simplu ca ficțiunea lui să fie asemuită cu un tablou. Un tablou e static. Un tablou e figurativ sau non-figurativ. Mihail Toma construiește tensiune. Când antimateria debordează, totul se transformă într-o tensiune insuportabilă. Chiar simți tensiunea asta.

De câte ori, tu, cel care ai răsfoit deja această carte, în fură, presat de tumultul vieții tale, nu ai simțit tensiunea unui moment. Ar fi teribil, interesant sau chiar periculos să te întâlnești cu antimateria care debordează în ficțiunea lui Mihail Toma. Ce ai face? Ai mai fi sau nu ai mai fi? Mihail Toma pune astfel o întrebare crucială. O pune direct pentru că asta e stilul lui, amprenta lui existențială. Mihail Toma e direct. În tot ceea ce face. El nu cocoloșește interlocutorul. Îl acroșează, nu sentimental, ci rațional. Îi pune o întrebare piezișă.

Așa că pentru tine sunt întrebările gândite și formulate de Mihail Toma. El te întreabă dacă cumva, glasul străbunilor e în inima ta. E o întrebare legitimă în aceste vremuri de rătăcire când oamenii sunt desfundați, dezrădăcinați, aruncați de colo, colo, pierzându-se de acel fundament de taină. Mihail Toma cheamă omul de azi înapoi la fundament. O face într-o manieră elegantă dar insurgentă, nu tezistă, nu canonică. Insurgentă. Insurgența lui are forță.

Insurgența lui transpare la fiecare pagină. Te urmărește fără de leac, te ia cu asalt. Îi vei face față? Această carte e o aventură a spiritului nu în sens de grandoare sălbatecă sau afișată, nu în sensul unei estetici artificiale. Această carte nu suportă o critică augustă sau fornăitoare. Această carte aduce adevărul vieții în prim-plan. Mihail Toma aduce adevărul vieții în prim plan cu forță, cu încăpățânare, cu fervoare. El reconstruiește legătura cu străbunii. Poți da din umeri. Poți răspunde plictisit. poți să treci mai departe, dând din umeri.

Dar străbunii tăi, oricum ar fi inima ta, sunt acolo, înlăuntrul inimii tale. Asta spune Mihail Toma, asta gândește, despre asta scrie. Forța?!

Forța cuvântului? Forța inimii? Poate fi un răspuns. Căci ai nevoie de forță ca să te sustragi, să te eliberezi din strânsoarea cotidianului zbuciumat, vălurit și văluritor. Valurile vieții te poartă de colo, colo, nici nu știi când un scriitor, așa ca Mihail Toma, inspirat și talentat, te zărește pe stradă și te creionează într-o ficțiune. Astfel încât, citind această carte te întrebi unde este realitatea. Mihail Toma nu ascunde realitatea, nu o drapează, nu o transformă. O lasă așa cum este, taie o felie din ea și o presează cu meșteșug între paginile acestei cărți. E ca și cum tu ai deschide această minunăție fără să știi că ea este o minunăție.

O astfel de carte te poate fascina dacă ai inima deschisă. Altfel nu te poți elibera, nu poți evada. Mihail Toma vorbește despre o asemenea eliberare pe care o asemuiește unei evadări. Evadarea are ceva bărbătesc în ea ca acțiune, are forță. Întreaga literatură a lui Mihail Toma are forță. Forța este chiar personajul, forța este omul însuși, oricare ar fi acel om.

Ceva neobișnuit aici, ieșit din canoane. Mihail Toma construiește lumi diverse, pasionant, cu personaje și întâmplări urmărind cu acuratețe și talent, forța. Ar putea fi forța cuvântului, ar putea fi forța trăirii, ar putea fi forța întâmplării, a hazardului, forța lucrurilor, forța universală. Nenumită cu un nume anume de către ele, forța universală ia formă pe negândite în aceste pagini. Ea dă sens formelor sale, planurilor, prognozelor, ideilor, ființelor.

Forța neștiută, atotcuprinzătoare este personajul care te va uimi în aceste pagini.

Nefiind personaj evident, abia dacă-ți dai seama de acest adevăr. Dar tu citești aceste pagini și forța pătrunde în inima ta. La urma urmei de ce să citim cărți într-o lume în care cărțile de hârtie sunt alungate de peste tot? Deschide această carte și forța va pătrunde în inima ta. E poate un act de salvare. E poate un act de evadare. E poate semnul libertății tale.

Într-o lume în care nu se mai vorbește despre forță ci despre înregimentare, sub toate formele, această carte scrisă de Mihail Toma apare în calea ta pentru a te învăța să recuperezi forța. Căci lumile de astăzi, vremurile de astăzi, ideile de astăzi ocolesc forța viului. Forța viului este marele secret al acestei cărți. A-l numi nu înseamnă însă a-l dezvălui. Așa că trebuie să citești pagină cu pagină și să ai curajul de a înțelege cum acționează forța viului.

Această carte nu e o carte de duminică. Nu e o carte de aruncat. Nu e o carte de adăugat, vremelnic, într-un top literar. E o carte scrisă cu inima de Mihail Toma. Și atunci când scrii cu inima, forța viului transpare puternică în toate rândurile. Rămâne să te hotărăști, e o chestiune care ține de alegere. Personajele lui Mihail Toma sunt puse mereu, pe parcursul acestor pagini, să facă alegeri. Ele aleg în funcție de felul lor de a fi, în funcție de emoții, de interese, de viziune, de context. Exact ca în viața reală.

Tu trebuie să alegi acum. E o chestiune de libertate. Să alegi să nu mai fii legat de satelit, să alegi să nu mai fi un număr de ordine într-o lume virtuală. Să alegi să te așezi, undeva, pe o terasă însorită, la cafea, și să te lași vrăjit de magia acestui scriitor talentat, Mihail Toma. Talentul nu este neapărat ceva care te înaintează către glorie, către alteritate.

Talentul te ajută să te eliberezi. El nu aduce bani, nu aduce glorie, nu aduce recunoaștere. De ce? Pentru că oamenii uită repede. Să te întâlnești cu un om talentat, care-și jertfește nopțile ca să scrie astfel de povestiri, poate fi o experiență hotărâtoare pentru tine.

De fapt nu vă cunoașteți. Dar veți ajunge să vă cunoașteți prin intermediul acestei cărți. Poate că nu vă veți întâlni niciodată. Sau, cine știe, vă veți da LIKE-uri, unul altuia, pe rețelele de socializare. Dar forța voastră, forța legăturii voastre va fi această carte.

Adevărul adevărat e că nu citim cărți de hârtie ca să ne aflăm în treabă, ca să fim mai deștepți ci ca să construim legături tainice cu omul care scrie. Pentru că, dacă e să fim drepți, suntem extraordinari de singuri în acest univers de neînțeles. Câteodată, această idee insuportabilă năvălește peste noi. Și atunci, dacă am avut șansa să deschidem cartea scrisă de Mihail Toma, atunci forța viului, despre care el vorbește cu atât de multă însuflețire, ne va lumina un pic mersul înainte. E poate o idee care ar merita să anime forța viului din tine.

Cartea aceasta este ea înseși, o străfulgerare. Depinde doar de tine, tu cel care poate ai răsfoit-o deja, dacă această străfulgerare va avea forța să stârnească în inima ta forța cea adevărată.

                                                                                                                                    Ovidiu Bufnilă,

                                                                                                                                    5 ianuarie 2019

 

 

Autor:

Fiind geamăn cu ascendant în săgetător sunt un extrovertit spre coleric de o curiozitate excesivă, perfecționist păgubos, împrăștiat, superficial, agnostic... și nimic din ce-i omenesc nu mi-e străin.

12 gânduri despre „Bun de tipar

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s