Ce faci?!

 

De după primăvara de la Praga și momentul astral, când o națiune și-a adus aminte pentru câteva minute cine este, schimbările au fost aproape palpabile. Relațiile cu occidentul au luat o turnură burlescă culminând, la capitolul care mă privea specific, cu schimburile de copii între orașele înfrățite.

Și iacătă mă-s aruncat direct în Franța într-un orășel provansez .

Pe vremea aia știam mai multă franceză decât acu’ dar, cu lejeritatea vârstei, am ciugulit un pic și din dialectul în care se vorbea îndeobște în casă.

Și aveau franțujii o fată…

După trei zile, în care în care am fost dus pe la toate muzeele, am vizitat centrala hidroelectrică în construcție, mândria localității, francezii m-audus la țară, unde aveau o mică livadă.

Libertini, ne lăsau să hălăduind singuri, sau cu prietene de-ale fetei, toată ziua, iar după amiaza ne odihneam în singurul dormitor al casei de vacanță.

Și avea o guriță așa de mică și roșie, ca o cireașă pârguită, iar când bătârnă, care venea zilnic să facă curat și să ne dea de mâncare, îi pieptăna lungul păr auriu,  descântând-o cu o incantație monotonă, psihedelică, simțeam și eu o fierbere interioară, o arșiță în gât… iar baba a văzut.

M-a luat deoparte și m-a învățat:

– Zeiță Venus prea frumoasă dacă-mi îngădui să sărut această copilă făr’ ca ea să simtă nimic, mâine am să-i aduc un buchet de flori. Diosa Venus, et ad unum mihi Sino usted chica besar, que así ella non sienta nada, mañana doy eos praecipue Cosecha dan ramo de Flores….

A doua zi am cules din belșug un buchet de flori și, după amiază, i l-am pus la căpătâi. O văd că se foiește și-mi iau inima în dinți:

– Dacă o voi putea mângâia după pofta inimii și ea nu se va scula din somnul gingaș, o să-i iau baticul care i-a plăcut pe când am fost amândoi la piață…

A treia zi i-am luat baticul și a pus ochii pe un ponei cu ochi mari care parcă abia aștepta să fie încălecat:

– Dacă o să o pot avea fără ca să-și întrerupă somnul liniștit, am să-i iau un ponei frumos.

A patra zi am realizat că nici nu poate fi vorba de ponei așa că mi-am tot cătat de treabă pe-afară până ce a bătrârnă m-a trimis cu forța la culcare.

Stau panicat în timp ce ea, botoasă, se face că doarme. Când vede că nu am nici un gând se întoarce spre mine:

– Eeee, ce faci? Mai promite-mi ceva că de nu…

Te spun lu’ tata!

***

Un comentariu

  1. Avatarul lui Florin Florin spune:

    Și eu te spun că nu mă lași să văd poze.

    Apreciază

Răspunde-i lui Florin Anulează răspunsul