Da, dar în școala vieții tot cel care are sânge rece și copiază își va folosi, și pe viitor, abilitățile pentru a-și obține nevoile basice: sex, bani, prestanță.
Școala românească, după un model feudal țarist, împănat cu palide inserții ale școlii franceze napoleoniene și a celei preindustriale engleze, a produs doar genii de carton, iar sub presiunea ideologică a comuniștilor, doar marionete.
Principalul scop al școlii de ieri și astăzi, din majoritatea țărilor lumii, este acela de a-i ține departe de viața economică și socială pe tineri, exact în perioada cea mai efervescentă a posibilităților lor psihice, de ai nivela intelectual și îndoctrina, ca membri de nădejde ai societății în care s-au născut.
Se vorbea de cei șapte ani de acasă, atunci când se fixează personalitatea copilului, viitorul adult, în mediul familial. Acest interval a început să se micșoreze progresiv, sub o abilă propagandă, popularizând excesiv cazurile cu copii abuzați, și cu o politică economică care să-i separe pe părinți de copii, mai întâi în grădinițe, creșe, școala de la șase ani, apoi anul „0”, toate cu intenția ca statul să preia total controlul asupra tinerei generații.
Cine poate avea o privire de ansamblu asupra programei de învățământ poate observa atât redundanțele cât și nesincronizarea predării, între diversele discipline, care duc la confuzie, și la memorare nefuncțională.
Metodica predării este absolut scoasă din contextul socio-economic actual, copii intrând vaci și ieșind boi.
Tot ceea ce este suficient necesar pentru ca un copil să se transforme într-un adult, se poate preda, lejer, până la vârsta de paisprezece ani.
Aici fac o paranteză, în special pentru cei care neagă posibilitatea de evoluție, de la amoeba la om (!) doar prin modificări genetice succesive: în numai câteva sute de ani specia umană a crescut în înălțime de la un metru și douăzeci de centimetri, la aproape doi metri în ziua de azi, și pubertatea s-a redus de la șaisprezece ani la unsprezece, în prezent, iar viață pe Pământ există de cel puțin 4000000000000 de ani.)
Nu putem decât observa că statul conferă dreptul de cetățean cu drepturi depline al obștei la vârsta de paisprezece ani, dar îi interzice tânărului drepturile civile legitime până la optsprezece ani. Nu e ciudat?
Nu este ciudat pentru că statului îi este frică de schimbare și oare cine este statul dacă nu acei care au avut sânge rece și au copiat la examene pentru interese meschine: sex, bani și prestanță…
… urmare lecturii excelentului editorial „ Etichete” al lui Vali Șerban.
Mihail stories 
Daca ma apuc sa scriu despre invatamantul romanesc, s-ar putea sa ma dai afara de-aici, deoarece comentariul meu e mai lung decat articolul tau 😀 😀 Jumate din neamul meu sunt- sau au fost – profesori de diferite materii : romana, franceza, chimie, matematica – asa ca stiu diverse „dedesubturi” daca pot sa zic asa din sfera asta.
In primul rand calitatea predarii s-a diminuat mult din cauza profesorilor tineri care-au terminat facultatea cu 5 si-au picat definitivatul de 3 ori pana sa-l ia o data. In al doilea rand pe principiul ” o mana spala pe alta si-amandoua spala obrazul” programele scolare au fost facute in asa fel incat sa corespunda unor manuale scrise de „cine trebuie”, chiar daca erau scrise prost.In al treilea rand din cauza unor orgolii si mandrii prost intelese, baiatul primarului, notarului, fata judecatorului, nepotul prefectului si alte odrasle de oameni in functii inalte sau cu portofelele doldora n-aveau cum sa fie la coada listei la finalul anului scolar.
In al patrulea rand incercam cu disperare sa copiem sistemul de evaluare din vest, desi noi facem scoala pe sistemul din est. Si se bat cap in cap. Inventarea unor notiuni de care n-am auzit in viata mea in 12 ani de scoala si 5 de facultate doar ca sa se justifice existenta unor posturi prin ministerul invatamantului este o alta cauza a unui sistem de invatamant defect, in moarte clinica, avand slabe sanse de resuscitare.
Din toate aceste motive copiii care intra in scolile romanesti de orice fel sunt slabi sau deloc pregatiti. Stiu teoria pe care-au tocit-o cu chiu cu vai. Unii isi dau silinta. Ar vrea sa faca treaba. Ii inghite plafonarea profesorilor, sictirul cu care vin sa predea mare parte dintre ei, incapacitatea de a gasi „diamantul neslefuit” care se ascunde in spatele timiditatii.
Si, ca sa inchei: fie-mea m-a intrebat, cu ceva ani in urma ” Mami, ce-ai castigat tu c-ai facut o facultate, ca n-ai nici bani cine stie cati, nici nu ti-ai gasit job pentru ce meserie ai tu, nu te-a laudat nimeni , ba unii chiar nu stiu ca ai o diploma de inginer biochimist si tiganul de la coltul strazii are 4 clase, intoarce banii cu lopata, are un mertan, un audi si 2 jeepane in curte si casa e mai mare decat cladirea primariei”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😉
ApreciazăApreciază