Neea…

… la o oră de după zamă mi s-a făcut foame 😉 da’ ce foame, parcă nu mai mâncasem de ieri. Mai am din fasole, am și niște cârnați buni tare de tot, dar fasole duminica? Te bate Dumnezeu 😀

Inițial voiam să fac niște mici, dar am realizat că-mi pun mahalaua’n cap dacă fac grătar… ce ți-e dom’le și cu obiceiurile astea… apoi mi-am adus aminte că mi-au mai rămas niște ficăței de pasăre. Hopa! Se schimbă modificarea!

Am curățat și doi cartofi roșii care, după cum se vede, îs verzi, am scos și untul și două ouă babane.

Cartofii i-am prăjit în ulei, iar oule le-am pus la fiert. Ca să nu se crape, mai ales când sunt proaspăt scoase din frigider, faceți ca mine: puneți oule în ibric și încălziți apa doar până când încep să iasă aburi, apoi opriți și timp de 2-3 minute, faceți și voi altceva, eu, de exemplu, am băut o gură de bere la o chitoacă de țâgare, iar apoi reporniți focul, iar oule care deja s-au dilatat, nu vor mai crăpa, ba chiar vor fi mai ușor de curățat pentru că și pielița se desprinde cu ocazia asta.

Cartofii s-au rumenit frumos, așa că dau tigaia de-o parte și pun tuciul. Untul îl tai cubulețe ca să se topească mai ușor, iar- opțional- se poate pune și-o ceapă tăiată mărunt.

Nu se pune capac ca să iasă excesul de apă din unt altfel nu mai prăjim ficățeii ci-i fierbem…

Ficățeii au fost în prealabil frecați cu sare grunjoasă, fără iod, și-o jumătate de linguriță de vegeta.

Nu se amestecă, dar e bine ca, din când în când să se agite tuciul pentru ca ficățeii să fie pătrunși de untul încins din toate direcțiile.

Am copt, la repezeală, și doi ardei și-am tăiat oule în feliuțe. Cam asta a ieșit:

Eee, acum mi-e mult mai bine! 😀

S-aveți poftă!

P.S.

Spuneți adio mușamalei, căci e ultima oară când o mai vedeți 😉