Compania de Librării București (CLB), cel mai longeviv lanț de librării din România, intrată în cel de-al 71-lea an de activitate, a realizat recent analiza datelor de vânzări pentru domeniul carte pe anul 2020.

Conform statisticilor, în anul pandemiei, singurul domeniu care a înregistrat creștere este cel care reunește volume din sfera medicină, farmacie, sănătate. În ordinea preferințelor, domeniile care au rămas constante sau au înregistrat cele mai mici scăderi sunt religie și spiritualitate, urmat de cel al cărților pentru copii și adolescenți. Topul celor mai căutate cinci domenii din sfera carte de la CLB în anul 2020 este urmat de titluri din sfera științe umaniste, respectiv beletristică.

Cea mai bine vândută carte din sfera literatură română în rețeaua CLB în anul 2020 este Recviem vesel pentru tata de Radu Paraschivescu, volum apărut la Editura Humanitas. La capitolul traduceri din literatura universală, poziția întâi este ocupată de romanul Memoriile unui motan călător de Hiro Arikawa, carte publicată, în traducerea Ralucăi Nae, de Editura Humanitas Fiction. Bestsellerul internațional Sapiens. Scurtă istorie a omenirii de Yuval Noah Harari, publicat de Editura Polirom în 2017, în traducerea lui Adrian Șerban, rămâne cea mai dorită carte străină de nonficțiune în rețeaua CLB și în anul pandemiei. În ceea ce privește cărțile de nonficțiune semnate de autori români, liderul clasamentului este volumul Creierul și mintea Universului de Dumitru Constantin Dulcan, cartea apărută în 2019 la Editura Școala Ardeleană.

La capitolul cărți pentru copii, cea mai căutată carte semnată de un autor român este A doua carte cu Apolodor de Gellu Naum (Editura Arthur, 2020), iar cea mai „vânată” traducere este Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi de Nikolai Nosov (traducere de Nina Gafița, Editura Humanitas, 2017). 

 În ceea ce privește topul celor mai furate cărți din rețeaua librăriilor bucureștene în 2020, podiumul este ocupat doar de traduceri, astfel: locul I – Ferește-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu România de Larry Watts (traducere din limba engleză de Camelia Diaconescu, Editura RAO, 2011), locul al II-lea – Harry Potter și Prințul Semisânge, volumul 6 de J.K. Rowling (traducere din limba engleză de Alex Moldovan, Editura Arthur, 2020) și 500 de adevăruri incredibile și trăsnite (traducere de Mugur Butuza, Editura Paralela 45, 2020).

„Ca notă generală, povestea postdecembristă a librăriilor din România nu este cea mai veselă cu putință, iar motivele care dau poveștii nuanța aceasta de gri sunt nenumărate. Noi însă, Compania de Librării București, continuăm să ne încăpățânăm să ținem steagul sus. Și nu am abandonat acest obicei nici în anul pandemiei. Ne-am ambiționat să înțelegem în detaliu regulile strice legate de igienă în vremuri atipice, am învățat să confecționăm măști, să aprofundăm tainele comerțului online, să ne susținem ca echipă mai mult ca niciodată, să plantăm copaci pentru cea de-a patra generație de cititori. Ne mândrim cu faptul că am fost primii care am redeschis librăriile după ce ordonanțele guvernamentale ne-au permis și, în plus, am crescut în sfera online.

În anul în care plănuiam să serbăm împlinirea celor 70 de ani de la fondarea CLB, am perfecționat lecția supraviețuirii. Este și aceasta o sărbătoare”, a mărturisit Marieta Seba, directoarea Companiei de Librării București.

LaPunkt

Gheaţa de pe Terra se topeşte într-un ritm mai rapid în prezent decât la mijlocul anilor 1990, sugerează un nou studiu, în contextul în care încălzirea globală contribuie la înregistrarea unor temperaturi globale din ce în ce mai ridicate, informează Reuters.

În total, o cantitate estimată de 28 de trilioane de tone metrice de gheaţă s-a topit din banchiza globală, calota glaciară şi gheţari începând cu mijlocul anilor 1990. Ritmul de topire anual este în prezent cu circa 57% mai rapid decât în urmă cu trei decenii, precizează oamenii de ştiinţă într-un studiu publicat luni în revista The Cryosphere.

”A fost o surpriză să vedem o creştere atât de mare în doar 30 de ani”, a spus Thomas Slater, unul dintre autorii studiului, glaciolog în cadrul Universităţii Leeds din Marea Britanie.

În timp ce situaţia este clară pentru cei care depind de gheţarii montani pentru a obţine apă potabilă sau se bazează pe mările îngheţate în timpul iernii ca să le protejeze locuinţele din zona de coastă împotriva furtunilor, topirea gheţii la nivel global a început să atragă atenţia şi în zone îndepărtate faţă de regiunile îngheţate, a mai precizat Slater.

Lăsând deoparte frumuseţea regiunilor polare, ”oamenii sunt conştienţi de faptul că, deşi gheaţa este departe, vor resimţi şi ei efectele topirii acesteia”, a spus el.

Topirea gheţii de pe uscat – în Antarctica, Groenlanda şi gheţarii montani – a adăugat suficientă apă în oceane într-un interval de trei decenii încât să ridice nivelul mediu global al mării cu 3,5 centimetri. Topirea gheţarilor montani reprezintă 22% din totalul anual de pierderi de gheaţă, un procent notabil având în vedere că reprezintă doar circa 1% din gheaţa de pe uscat, a spus Slater.

În regiunea arctică, banchiza se micşorează de asemenea către noi valori minime pe perioada verii. Anul trecut, a fost observată a doua cea mai redusă suprafaţă a banchizei în peste 40 de ani de monitorizare satelitară. Pe măsură ce banchiza dispare, expune apele întunecate care absorb radiaţia solară în loc să o reflecte în afara atmosferei. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de amplificare arctică, contribuie la creşterea temperaturilor regionale.

Temperatura atmosferică globală a crescut cu circa 1,1 grade Celsius faţă de perioada preindustrială. În regiunea arctică însă, rata încălzirii a fost mai mult decât dublă faţă de media globală în ultimii 30 de ani.

Utilizând date satelitare din perioada 1994-2017, măsurători la faţa locului şi simulări pe computer, echipa de cercetători britanici a calculat că planeta a pierdut în medie 0,8 trilioane de tone metrice de gheaţă în fiecare an în decada 1990, dar circa 1,2 trilioane de tone metrice anual în ultimii ani.

Calcularea chiar şi a unui total de pierderi estimate de gheaţă din gheţarii Terrei, banchiză şi mările polare este ”o abordare cu adevărat interesantă şi una care este destul de necesară”, a spus geologul Gabriel Wolken din cadrul Departamentului de Cercetări Geologice şi Geofizice din Alaska. Wolken a fost unui dintre autorii studiului ”2020 Arctic Report Card”, publicat în decembrie, dar nu a participat la această nouă cercetare.

În Alaska, oamenii sunt ”extrem de conştienţi” de fenomenul topirii gheţarilor, a spus Wolken. ”Schimbările se pot vedea cu ochiul liber”.

Cercetătoarea Julienne Stroeve din cadrul Centrului de date naţional pentru zăpadă şi gheaţă, din Boulder, Colorado, a precizat că studiul nu a inclus stratul de zăpadă de pe uscat, ”care determină de asemenea o reacţie puternică de albedo”, referindu-se la o mărime care indică coeficientul de reflectare al unei suprafeţe.

Cercetarea nu a inclus nici gheaţa de pe râuri sau permafrostul, cu excepţia faptului că ”aceste elemente ale criosferei au adus schimbări considerabile în ultimele decenii”.

Ăsta cred ca e blestemul vietii mele, tema asta imi face mai multi dușmani decat lipsa de diplomatie, cinismul sau ironiile de care nu pot sa ma abțin intr-o discuție in contradictoriu!Astăzi, când din cauza covidului am devenit toti medici peste noapte, discutiile devin și mai pătimașe, decât erau până acum.Spre deosebire de cei mai […]

Fiind din plante nu are contraindicații! — Vrăbiuțe

Ai perfectă dreptate. Și eu am pățit-o cu ceaiul de tei, care are multe indicații terapeutice, dar… Mi-a dus un amic o pungă mare cu flori de tei și-mi zic că-i păcat de ele să se usuce degeaba-n dulap și să-mi fac câte-un ceai fierbinte seara înainte de culcare. Azi așa, mâine-așa… măi frate, eu și-așa am un somn chinuit cu multe vise expresive și tehnicolor 😉 mă mai fute și prostata, da’ acuma… bântuiam de nebun noaptea prin casă, iar pe la doi’șpe ziua îmi cădeau ochii în gură. Măi, ce să fie? Am luat-o prin eliminare ș-am ajuns la tei. Ceai, dom’le, ce dracu, pui buruiana în apă o fierbi… Eeee, nu-i chiar așa. Trebuie musai să faci o infuzie, nu mai lungă de patru minute, apoi trebuie să scoți florile din zamă c-alfel pățești ca mine, zgripțuri cu ghearele pe tavanul dormitorului toată noaptea.

😉

Furnizorul de internet Verizon a anunțat, pe Twitter, că există o întrerupere a fibrei din Brooklyn, New York, însă nu este clar dacă acea problemă este responsabilă de întreaga întrerupere, potrivit AP.

Oamenii au publicat pe Twitter mesaje în care spun că au probleme cu conexiunea la diferite servicii online din Washington până în Boston, o arie mare care include servicii guvernamentale esențiale, precum și mari companii financiare.

Întreruperea afectează marii furnizori de internet și servicii tip cloud precum și mari site-uri precum Google și Facebook.

… iar Iisus, mulatru.

Când începi să răscolești rahatul nu trebuie să te mire că-ți sar șobolanii la beregată.

Revizionismul e boală grea și în firea oamenilor de a face din alba-neagra și învers, după cum le cășunează. Asta e, legea supraviețuirii favorizează pe unii în detrimentul altora, dar doar pentru o generație, căci următoarea urmează cursul sinuos al permutărilor genetice care pot face din fiu de cerșetor împărat și invers.

Chiar și culoare pielii se poate schimba dacă Gabonul aplică în Suedia, Japonia în India, China în Gabon, Mexic în America, iar Rusia se amestecă singură. Cum se vede cu ochiul liber, specimenele rezultate din asemenea combinații sunt în genere extrem de reușite, atât de reușite încât le descoperim, din ce în ce mai des, în viața publică și asta pe unii deranjează pentru că ei vor să rămână negri, galbeni, sau albi, cu orice preț. Adică cu prețul tarelor pe care societatea lor originară le-a afișat celorlalte societăți umane cu care a interacționat. Căci, de fapt aici e cheia problemei, nu culoarea pielii este importantă ci ceea ce se află sub piele, ceea ce a devenit legendă, ceea ce a devenit, edificator, identificator.

Eticheta!

Asta deranjează cel mai mult, identificarea cu năravurile nației căreia îi aparții, ironic, elocvent descoperite și popularizate de chiar înșiși membrii acelei nații, preluate și apoi folosite peiorativ și de către celelalte.

Asta a fost de când lumea, a căuta paiul din ochiul celuilalt nevăzând bârna din al tău, a devenit legendar. O metodă de corecție, un self control, iar a încerca, acum, să sușești modificarea e precum a spune că mă-ta n-a fost curvă după ce s-a tăvălit cu toată mahalaua.

@Digi 24

Platforma de streaming video Disney+, deţinută de compania Walt Disney, a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter Pan”, din cauza unor scene considerate a conţine stereotipuri ori prejudecăţi rasiale, informează Sky News. Aceste filme nu mai sunt afişate în secţiunea „Copii” a platformei, dar pot fi accesate de pe un cont de adult, însoţite de un avertisment referitor la „descrierile negative” prezente în respectivele animaţii, precizează compania Disney.

„Acest program include descrieri negative și/ sau tratament necorespunzător aplicat unor persoane sau obiceiuri”, este mesajul prezent la începutul filmului. „Aceste stereotipuri erau greșite atunci și sunt greșite și acum. În loc să înlăturăm acest conţinut, vrem să recunoaștem că el are un impact nociv, să învățăm din acest lucru și să lansăm o dezbatere pentru a crea împreună un viitor mai tolerant”, se arată în mesajul celor de la Disney.

În octombrie anul trecut, Disney a actualizat, printr-un mesaj mai ferm, avertismentul cu privire la conținutul rasist din unele filme clasice de animație.

Astfel, atunci când sunt redate pe platforma de streaming Disney+, animațiile precum Dumbo, Peter Pan, Pisicile Aristocrate, dar şi Cartea Junglei, afișează respectivul avertisment despre stereotipuri.

„Pisicile Aristocrate” caricaturizează „în mod rasist” persoanele asiatice

La un moment dat, în Pisicile Aristocrate, în scena în care personajele cântă celebra melodie „Everybody wants to be a cat”, apare o pisică cu „chipul galben”, care cântă la pian cu bețișoare chinezești pentru mâncare.

„Pisica este o caricatură rasistă a persoanelor asiatice care afişează trăsături stereotipe exagerate, de genul ochilor oblici şi dantura proeminentă. Pisica are un foarte strident accent englezesc şi o voce care aparţine unui actor alb, în timp ce cântă la pian cu beţişoare chinezeşti”, explică cei de la Disney, care adaugă că versurile batjocoresc limba chineză şi tradiţii din Shanghai sau Hong Kong.

Elefănţelul Dumbo şi batjocorirea americanilor de culoare

În acest film de animaţie există o scenă în care Dumbo întâlneşte un grup de ciori pe al cărui lider îl cheamă Jim Crow, un stereotip rasial care reprezintă numele generic al afroamericanului lipsit de inteligenţă care cântă şi dansează, temă preluată în spectacolele în care un alb îşi vopsea faţa şi mâinile pentru a imita un negru.

În plus, legile Jim Crow sunt legile segregaţioniste aplicate în SUA în perioada 1876-1964 şi îndreptate împotriva americanilor de culoare.

Peter Pan îşi bate joc de amerindieni

De asemenea, în filmul de animaţie Peter Pan amerindienii sunt şi ei portretizaţi într-o manieră stereotipă care nu reflectă nici diversitatea şi nu reprezintă nici tradiţiile culturale autentice ale acestei populaţii, susţine compania Disney.

„Filmul îi prezintă (pe amerindieni) vorbind o limbă neinteligibilă. În plus, aceştia sunt deseori numiţi drept «piei-roşii», un termen jignitor”, conform Disney.

De asemenea, la un moment dat Peter Pan şi Băieţii Pierduţi se angajează într-un dans în timpul căruia fac mişcări exagerate şi poartă peruci indiene, o bătaie de joc la adresa imaginii şi culturii amerindienilor”.