Ora s-a încheiat. Profesorul Ailoaiei bagă cristalul proiectorului holografic în buzunar și se îndreptă spre ieșirea aulei acompaniat de câțiva studenți care-i cerură amănunte suplimentare. Cum nu mai avea curs se complăcu într-o discuție ușor haotică care-l înveseli. Târziu, o observă pe tânăra domnișoară care-l privea cu ochi mari, dar nu îndrăznea să zică nimic:
− Ana-Maria, nu-i așa? Fata se roși toată. Hai, nu fi atât de emotivă…
Profesorul de mecanică apăru pentru cursul următor și-i ușui pe studenți în aulă. Ana-Maria mâzgâli ceva pe un bilețel și il înmână grăbită alergând în sală de privirea întrebător-zeflemitoare a mecanicului:
− Faci cuceriri…
− Fugi la curs și nu-mi mai căuta în coarne, se burzului Avasiloaiei.
Biletul îi ardea buzunarul. Se blestemă în gând și-și impuse să nu-l deschidă decât acasă. Ziua trecu incredibil de greu iar privirea licențioasă, a măgarului de mechanic, îl urmări peste tot: Faci cuceriri… Acasă, prin acele ciudățenii ale psihologiei omenești, uită complet de Ana-Maria și bilețelul ei.
Târziu, când se băgase deja în pat rememorându-și ziua, își aminti. Tropăi în picioarele goale până în hol, răscoli prin buzunările costumului, din ce în ce mai nervos, și în final aprinse lumina. Desigur, căuta în alt costum. Găsi foaia de agendă și se întoarse, cam zgribulit, în pat. Citi și se destinse. Un zâmbet cumva rușinat, cumva înduioșat, îi cuprinse fața. Rămase așa, cu bilețelul în mână, mai mult timp, apoi îl reciti: De ce unele stele au nume cu cifre, ca G 1053, iar altele au nume atât de frumoase, cum e Colombina? Este vreo legătură între Columb, descoperitorul Americii, și această stea pe care ați pomenit-o astăzi ?
Fără să vrea, profesorul Ailoaiei, deși singur în camera lui de burlac, a ridicat din umeri. De ce unele stele au nume, ca oamenii, iar altele nu, știa foarte bine, sau i se părea că știe. Dar ce legătură este între Colombina și Columb, sau dacă există vreo legătură, habar n-avea.
Rememoră rapid cursul. Azi predase despre trei din cele 88 de constelații între care și Piscis Austrinus (Peștele Austral) o constelație mică cu o declinație de -36 de grade. Își forță creierii. De fapt vorbise despre Fomalhaut care este cea mai strălucitoare stea a constelației și una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer. Este o stea de clasa A la aproximativ 25 de ani-lumină de Pământ fiind clasificată ca o stea Vega. Insistase asupra acestei stele întrucât este o stea quattuor , prima care la o observație astronomică efectuată de pe Terra a dezvăluit existența unor planete, printre primele studiate și atunci amintise de celelalte două stele, Carmen și Colombina, ambele cu colonii de peste un secol. Mai departe, știința lui de profesor de astrofizică nu mai spunea nimic. Stinse lumina și se culcă.
Somnul nu voia să vină. Se suci de pe o parte pe alta și, într-un sfârșit, se sculă bosgorodind în barbă, se îmbrăcă, și trecu în birou.
*
Alex încă simțea gustul acru în gură când se convocă adunare în centrul de comandă. Pe hol se întâlni cu ceilalți colegi și realiză, rânjind pe dinăuntru, că nu e ultima găină din univers. Rusul Alexei, motiv de perpetue confuzii, unele hazlii altele, (ca de exemplu când a repetat proba de claustofobie din cauza lui) nu tocmai, avea o față de mortăciune neîngropată de o săptămână. Îl bătu pe spate:
− Don’t worry! Până ne întoarcem acasă o să-ți treacă.
Căpităneasa Milena Yanukovych îi privi disprețuitoare.
Ea și cu inginerul mecanic Danilo, soțul ei, se sculaseră din hibernare de două săptămâni efectuând deja toate manevrele de apropiere la punctul Lagrange a navei mama Starseeker.
− Ce mă fac cu gașca asta de mahmuri? Poate asta vă scoate din adormire. Făcu un gest și cele trei învelișuri de protecție ale hubloului central se pliară, după un model complicat, dezvăluind o imagine care-ți tăia respirația:
Suntem în Lagrange 1, la 0,4 parseci de Folmalhaut A, 0,24parseci de Folmalhaut B și 0,27 parseci de Folmalhaut C.
Să rezumăm:
Folmalhaut A este o stea tânară, 100 la 300 de milioane de ani și cu o durată de viață potențială de un miliard de ani. Temperatura de suprafața stelei este de aproximativ 8590 K (8320 ° C). Masa Fomalhaut este de 1,92 ori mai mare decât a Soarelui, luminozitatea sa este de aproximativ 16,6 ori mai mare, iar diametrul său este de aproximativ 1,84 ori mai mare.
Acest peisaj splendid este dat efectele spectroscopice pe care le dau razele acestui soare tânăr trecând prin discurile concentrice care-l înconjoară. Acum privim într-un unghi îngust, de doar 12 grade de aceea ele nu apar disticte. La interior avem un disc din high-carbon particule între 1-30 nm, cenușă-disc grupată la 0,1 UA de stea. Următorul este un disc de particule mai mari, cu marginea interioară la 0.4-1 AU de stea. Apoi încă trei foarte fine cu proprietăți încă nexplicate dar pe care le vom elucida noi, nu-i așa?
Alexei, Miruna? Alo?
− Da’ șefa! Se face, dar după ce tragem un pui de somn… OK?!
− Hmmm! Mă mai gândesc. Atenție la mine:
Cel mai îndepărtat disc, cel care trece pe deasupra noastră, este la o distanță radială de 133 UA. Într-o formă toroidală cu o margine interioară foarte ascuțită, înclinat la 24 de grade praful este distribuit într-o centură de aproximativ 25 AU lărgime. Centrul geometric al discului este compensat de aproximativ 15 UA din Fomalhaut și poartă numele de „centura Kuiper Fomalhaut-lui”. Praf-discurile sunt considerate a fi protoplanetare, emit radiații infraroșii considerabile și se află în planul ecuatorial al stelei.
Alexei, Miruna, voi veți lua naveta Alfa. Datele de zbor sunt încărcate. Vreau o documentare exactă dar fără eroisme.
Atenție!
Am efectuat câteva probe cu sonda Alfa1. S-ar putea ca, în funcție de constituienții inelelor, comunicațiile să fie perturbate și să fiți pe cont propriu.
Încă odată:
FĂRĂ EROISME!
Dacă ceva nu merge bine vă întoarceți imediat. Priceput? Bine.
Plecați la zulu 00.24. Dismist!
La ora 15 puteți observa o stea strălucitoare. Este Fomalhaut B. Despre ea avem mai puține informații… Fomalhaut formează o stea binară cu steaua de tip K4 TW Piscis Austrini (TW PSA, Fomalhaut B). TW Piscis Austrini se află 0,28 parseci (0,91 ani lumina) distanță de Fomalhaut, și viteza sa de spațiu este 0.1 ± 0.5 km / s din cea a lui A în concordanță fiind un companion legat. O estimare de vârstă recentă pentru TW PSA (400 ± 70 de milioane de ani), este în acord cu vârsta isochronală pentru Fomalhaut (450 ± 40 de milioane de ani), argumentând că cele două stele formează un binar fizic.
Vorbesc singură? Un pic de atenție!
Denumirea TW Piscis Austrini este nomenclatura astronomică pentru o stea variabila. Fomalhaut B este o stea cu episod acut de tipul cunoscut ca o variabilă DE Draconis. Variază ușor în magnitudine aparenta între 6.44 – 6.49 pe o perioadă de 10.3 zile. Cu un diametru de 0,78 din cel al Soarelui, este relativ mare pentru o stea flare. Cele mai multe stele flare sunt pitice de tip M roșu.
Steaua are un sistem solar compus din patru planete. Două telurice la 0,78, respectiv 1,9 AU și două gazoase mai mari la 4,5, respectiv 7.8 AU.
Steve și cu Chantry, veți lua naveta Beta. Aveți datele introduce în pilotul automat. Pe orbita celei de-a doua planete veți găsi sonda Beta 2 care vă va actualiza cu informații. Nu aselenizați decât în situații excepționale și doar după ce contactăm Terra. Aceleași rugăminți: Fără eroisme!
Plecarea la zulu 01.24.
Ok?
− Da Șefa!
− Dismist!
Căpităneasa sorbi atentă din sucul de fructe și-i privi pe ultimii rămași:
− Alex și cu Carmen… Ultimii dar nu cei din urmă. Misiunea voastră este cea mai importantă.
Invizibilă datorită inelelor de praf, la ora 09 se află cea de-a treia stea a tripletului: Fomalhaut C sau LP 876-10. Despre ea avem și mai puține informații căci între ea și noi este interpus un nor gazos care se întinde pe mai bine de 4 parseci până în constelația Aquarius.
LP 876-10 este o pitică roșie de tip spectral M4V, situată mai departe de Fomalhaut A decât TW PSA- la 0,77 parseci (2,5 ani-lumină), și se află în prezent la 0,987 parseci (3,2 ani lumină) distanță de TW PSA (Fomalhaut B) în raza de maree a sistemului Fomalhaut, care este de 1,9 parseci (6.2 ani-lumină).
Atât cât s-a putut obține în ALMA submillimeter, iar telescopul nostru nu a adăugat nimic în plus. Se pare, totuși, că avem un sistem solar. Oricum totul plutește în mister. Mister pe care să-l devoalați voi.
Plecare cu naveta Gamma. Aveți datele introduse. Veți face un microsalt Beta ca să ocoliți norul de praf apoi ieșiți din pilot automat la 15AU de stea. La întoarcere reveniți la poziția inițială și pilotul automat vă v-a readuce în Beta, aici la Nava-Mamă. Priceput?
Bine.
Nu mă mai repet. Grijă maximă, fără eroisme… Privește o indicație în tabloul de bord: Gamma 3 a semnalizat că a pătruns în sistemul solar pe o declinație de 11 grade. Vă întâlniți cu ea pe orbita planetei a șasea. Succes!
Va continua