Din codex în codec

 Sâmbătă seară și discuțiile au luat-o razna.

Dacă până acum erau fixate pe sex și politică ( la mine-n casă nu se vorbește despre fotbal…), mai nou, și de când au început să ne scârțâie încheieturile, au început să se mute și spre zone mai filozofice:

− Adică, și cum credeți voi că dumnezeul ăsta poate să controleze totul? se agită Zolo. Adică și pe mine… ce-s marionetă? Uite! Acum vreau să-mi mișc brațul- îl flutură în vânt- vedeți? E imposibil. Suntem miliarde, dar ce zic eu, se ambalează: sute de milioane, quatralioane… numa’ câți țânțari sunt, aruncă primul exemplu care-i vine în minte, adică cum taman ăla să mă înțepe pe mine? Gâfâie și se răstoarnă înapoi în fotoliu.

− Să nu uităm de limbrici, bacteriile alea intestinale, și-o cohortă de viruși …, pun și eu paie peste foc. Toate peste tine. Dacă l-ai supărat pe doamne-doamne…

− Oleacă! Oleacă copii, se bagă Don Profesore, se poate mă, cum să nu se poată. Totu-i chestie de proporții…

− Tot ce mișcă pe planeta asta? gâfâie Zolo,

− Planetele, galaxia… exclamă Costică,

− Universul, concluzionez eu.

− Se poate. Imaginați-vă bunicii noștri ca niște modeste programe de MITS Altair/Tandem-16  noi, după puteri, tot felul de windows-uri pentru Pentium iar copii noștri noile Android pentru  hibrizii intre un smartphone si un laptop. Iar peste toate sunt servere de milioane de ori mai puternice iar peste ele rețeaua NETWORK iar peste, sunt UTILIZATORII.

Așa cum, atunci când vrei să te scarchini în cur ( îl privește incriminator Don Profesore pe Costică) n-ai idee și nici nu-ți pasă care și câte celule din dihania asta a ta ai pus la treabă și viceversa: celulele habar n-au că undeva, la un nivel incomprehensibil lor cineva a determinat brusca lor agitație, tot la fel și în cazul nostru. Cum ziceam e vorba doar de proporții.

Crezi că UTILIZATORII sunt conștienți de tine, un mic program de  XP, sau de tine, un Vista… de dihania asta de inginer care joacă în liga win10?

Nu! Legătura nu este biunivocă. UTILIZATORUL vrea să vadă un film iar voi vă apucați, brusc, de treabă: unii pleacă peste mări și țări să aducă componentele, alții eliberează terenul pentru noua construcție, vin inginerii și arată cum se asamblează fiecare parte în parte, muncitorii ridică structura  iar la sfârșit vine primarul și inaugurează lucrarea… N-ați priceput. Hoțit după torente, downlad-at, dezarhivat, și deschis cu un codec, VLC, de exemplu…

Și UTILIZATORUL vede filmul…

− Haaaa! Și doamne-doamne unde-i în combinația asta?

− Habar n-am, răspunde sec Don Profesore, sunt tot felul de viruși, șoptește de-aud numai eu.

 Dă pe gât paharul de bere:

 Hai! La căsucă că vă așteaptă muierile cu sucitorul și mai vrea și omul ăsta să se culce.

Rămân cu el:

− Ne-ai băgat mâna-n chiloți, râd. Au plecat cam pleoștiți…

− Ba am fost cumsecade, că nu am zis ce face UTILIZATORUL dacă nu-i place filmul…

− ?

− Dă DELETE!

                                                                          ***

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s